Zidire, seara
Predică, Geneza 37:1-36, mesaj transmis prin Nelu Istrate Descarcă MP3
...
Geneza 37:1 Iacov a locuit în țara Canaan, unde locuise ca străin tatăl său.
2 Iată istoria lui Iacov:Iosif, la vârsta de șaptesprezece ani, păștea oile cu frații lui; băiatul acesta era cu fiii Bilhei și cu fiii Zilpei, nevestele tatălui său. Și Iosif spunea tatălui lor vorbele lor cele rele.
3 Israel iubea pe Iosif mai mult decât pe toți ceilalți fii ai săi, pentru că îl născuse la bătrânețe, și i-a făcut o haină pestriță1.
4 Frații lui au văzut că tatăl lor îl iubea mai mult decât pe ei toți și au început să-l urască. Nu puteau să-i spună nicio vorbă prietenească.
5 Iosif a visat un vis și l-a istorisit fraților săi, care l-au urât și mai mult.
6 El le-a zis: „Ia ascultați ce vis am visat!
7 Noi eram la legatul snopilor în mijlocul câmpului și iată că snopul meu s-a ridicat și a stat în picioare, iar snopii voștri l-au înconjurat și s-au aruncat cu fața la pământ înaintea lui.”
8 Frații lui i-au zis: „Doar n-ai să împărățești tu peste noi? Doar n-ai să ne cârmuiești tu pe noi?” Și l-au urât și mai mult din pricina viselor lui și din pricina cuvintelor lui.
9 Iosif a mai visat un alt vis și l-a istorisit fraților săi. El a zis: „Am mai visat un vis! Soarele, luna și unsprezece stele se aruncau cu fața la pământ înaintea mea.”
10 L-a istorisit tatălui său și fraților săi. Tatăl său l-a mustrat și i-a zis: „Ce înseamnă visul acesta pe care l-ai visat? Nu cumva vom veni eu, mama ta și frații tăi să ne aruncăm cu fața la pământ înaintea ta?”
11 Frații săi au început să-l pizmuiască, dar tatăl său a ținut minte lucrurile acestea.
12 Frații lui Iosif se duseseră la Sihem, ca să pască oile tatălui lor.
13 Israel a zis lui Iosif: „Frații tăi pasc oile la Sihem! Vino, căci vreau să te trimit la ei.” „Iată-mă, sunt gata”, a răspuns el.
14 Israel i-a zis: „Du-te, rogu-te, și vezi dacă frații tăi sunt sănătoși și dacă oile sunt bine și adu-mi vești.” L-a trimis astfel din Valea Hebronului și Iosif a ajuns la Sihem.
15 Pe când rătăcea pe câmp, l-a întâlnit un om. Omul acela l-a întrebat: „Ce cauți?”
16 „Caut pe frații mei”, a răspuns Iosif. „Spune-mi, te rog, unde pasc ei oile?”
17 Și omul acela a zis: „Au plecat de aici, căci i-am auzit spunând: ‘Haidem la Dotan.’” Iosif s-a dus după frații săi și i-a găsit la Dotan.
18 Ei l-au zărit de departe și, până să se apropie de ei, s-au sfătuit să-l omoare.
19 Ei au zis unul către altul: „Iată că vine făuritorul de vise!
20 Veniți acum, să-l omorâm și să-l aruncăm într-una din aceste gropi; vom spune că l-a mâncat o fiară sălbatică și vom vedea ce se va alege de visele lui.”
21 Ruben a auzit lucrul acesta și l-a scos din mâinile lor. El a zis: „Să nu-i luăm viața!”
22 Ruben le-a zis: „Să nu vărsați sânge, ci mai bine aruncați-l în groapa aceasta care este în pustie și nu puneți mâna pe el.” Căci avea de gând să-l scape din mâinile lor și să-l aducă înapoi la tatăl său.
23 Când a ajuns Iosif la frații săi, aceștia l-au dezbrăcat de haina lui, de haina cea pestriță pe care o avea pe el.
24 L-au luat și l-au aruncat în groapă. Groapa aceasta era goală: nu era apă în ea.
25 Apoi au șezut să mănânce. Ridicându-și ochii, au văzut o ceată de ismaeliți venind din Galaad; cămilele lor erau încărcate cu tămâie, cu leac alinător și smirnă, pe care le duceau în Egipt.
26 Atunci, Iuda a zis fraților săi: „Ce vom câștiga să ucidem pe fratele nostru și să-i ascundem sângele?
27 Veniți mai bine să-l vindem ismaeliților și să nu punem mâna pe el, căci este fratele nostru, carne din carnea noastră.” Și frații lui l-au ascultat.
28 La trecerea negustorilor madianiți, au tras și au scos pe Iosif afară din groapă și l-au vândut cu douăzeci de sicli de argint ismaeliților, care l-au dus în Egipt.
29 Ruben s-a întors la groapă și iată că Iosif nu mai era în groapă. El și-a rupt hainele,
30 s-a întors la frații săi și a zis: „Băiatul nu mai este! Ce mă voi face eu?”
31 Ei au luat atunci haina lui Iosif și, junghiind un țap, i-au înmuiat haina în sânge.
32 Au trimis tatălui lor haina cea pestriță, punând să-i spună: „Iată ce am găsit! Vezi dacă este haina fiului tău sau nu.”
33 Iacov a cunoscut-o și a zis: „Este haina fiului meu! O fiară sălbatică l-a mâncat! Da, Iosif a fost făcut bucăți!”
34 Și și-a rupt hainele, și-a pus un sac pe coapse și a jelit multă vreme pe fiul său.
35 Toți fiii și toate fiicele lui au venit ca să-l mângâie, dar el nu voia să primească nicio mângâiere, ci zicea: „Plângând mă voi coborî la fiul meu, în Locuința morților.” Și plângea astfel pe fiul său.
36 Madianiții l-au vândut în Egipt lui Potifar, un dregător al lui Faraon, și anume căpetenia străjerilor.
...
duminică, 13 ianuarie 2019
13, Duminică - zidire, 2
Zidire, seara
Predică, Geneza 37:1-36, mesaj transmis prin Cristi Stan Descarcă MP3
...
Geneza 37:1 Iacov a locuit în țara Canaan, unde locuise ca străin tatăl său.
2 Iată istoria lui Iacov:Iosif, la vârsta de șaptesprezece ani, păștea oile cu frații lui; băiatul acesta era cu fiii Bilhei și cu fiii Zilpei, nevestele tatălui său. Și Iosif spunea tatălui lor vorbele lor cele rele.
3 Israel iubea pe Iosif mai mult decât pe toți ceilalți fii ai săi, pentru că îl născuse la bătrânețe, și i-a făcut o haină pestriță1.
4 Frații lui au văzut că tatăl lor îl iubea mai mult decât pe ei toți și au început să-l urască. Nu puteau să-i spună nicio vorbă prietenească.
5 Iosif a visat un vis și l-a istorisit fraților săi, care l-au urât și mai mult.
6 El le-a zis: „Ia ascultați ce vis am visat!
7 Noi eram la legatul snopilor în mijlocul câmpului și iată că snopul meu s-a ridicat și a stat în picioare, iar snopii voștri l-au înconjurat și s-au aruncat cu fața la pământ înaintea lui.”
8 Frații lui i-au zis: „Doar n-ai să împărățești tu peste noi? Doar n-ai să ne cârmuiești tu pe noi?” Și l-au urât și mai mult din pricina viselor lui și din pricina cuvintelor lui.
9 Iosif a mai visat un alt vis și l-a istorisit fraților săi. El a zis: „Am mai visat un vis! Soarele, luna și unsprezece stele se aruncau cu fața la pământ înaintea mea.”
10 L-a istorisit tatălui său și fraților săi. Tatăl său l-a mustrat și i-a zis: „Ce înseamnă visul acesta pe care l-ai visat? Nu cumva vom veni eu, mama ta și frații tăi să ne aruncăm cu fața la pământ înaintea ta?”
11 Frații săi au început să-l pizmuiască, dar tatăl său a ținut minte lucrurile acestea.
12 Frații lui Iosif se duseseră la Sihem, ca să pască oile tatălui lor.
13 Israel a zis lui Iosif: „Frații tăi pasc oile la Sihem! Vino, căci vreau să te trimit la ei.” „Iată-mă, sunt gata”, a răspuns el.
14 Israel i-a zis: „Du-te, rogu-te, și vezi dacă frații tăi sunt sănătoși și dacă oile sunt bine și adu-mi vești.” L-a trimis astfel din Valea Hebronului și Iosif a ajuns la Sihem.
15 Pe când rătăcea pe câmp, l-a întâlnit un om. Omul acela l-a întrebat: „Ce cauți?”
16 „Caut pe frații mei”, a răspuns Iosif. „Spune-mi, te rog, unde pasc ei oile?”
17 Și omul acela a zis: „Au plecat de aici, căci i-am auzit spunând: ‘Haidem la Dotan.’” Iosif s-a dus după frații săi și i-a găsit la Dotan.
18 Ei l-au zărit de departe și, până să se apropie de ei, s-au sfătuit să-l omoare.
19 Ei au zis unul către altul: „Iată că vine făuritorul de vise!
20 Veniți acum, să-l omorâm și să-l aruncăm într-una din aceste gropi; vom spune că l-a mâncat o fiară sălbatică și vom vedea ce se va alege de visele lui.”
21 Ruben a auzit lucrul acesta și l-a scos din mâinile lor. El a zis: „Să nu-i luăm viața!”
22 Ruben le-a zis: „Să nu vărsați sânge, ci mai bine aruncați-l în groapa aceasta care este în pustie și nu puneți mâna pe el.” Căci avea de gând să-l scape din mâinile lor și să-l aducă înapoi la tatăl său.
23 Când a ajuns Iosif la frații săi, aceștia l-au dezbrăcat de haina lui, de haina cea pestriță pe care o avea pe el.
24 L-au luat și l-au aruncat în groapă. Groapa aceasta era goală: nu era apă în ea.
25 Apoi au șezut să mănânce. Ridicându-și ochii, au văzut o ceată de ismaeliți venind din Galaad; cămilele lor erau încărcate cu tămâie, cu leac alinător și smirnă, pe care le duceau în Egipt.
26 Atunci, Iuda a zis fraților săi: „Ce vom câștiga să ucidem pe fratele nostru și să-i ascundem sângele?
27 Veniți mai bine să-l vindem ismaeliților și să nu punem mâna pe el, căci este fratele nostru, carne din carnea noastră.” Și frații lui l-au ascultat.
28 La trecerea negustorilor madianiți, au tras și au scos pe Iosif afară din groapă și l-au vândut cu douăzeci de sicli de argint ismaeliților, care l-au dus în Egipt.
29 Ruben s-a întors la groapă și iată că Iosif nu mai era în groapă. El și-a rupt hainele,
30 s-a întors la frații săi și a zis: „Băiatul nu mai este! Ce mă voi face eu?”
31 Ei au luat atunci haina lui Iosif și, junghiind un țap, i-au înmuiat haina în sânge.
32 Au trimis tatălui lor haina cea pestriță, punând să-i spună: „Iată ce am găsit! Vezi dacă este haina fiului tău sau nu.”
33 Iacov a cunoscut-o și a zis: „Este haina fiului meu! O fiară sălbatică l-a mâncat! Da, Iosif a fost făcut bucăți!”
34 Și și-a rupt hainele, și-a pus un sac pe coapse și a jelit multă vreme pe fiul său.
35 Toți fiii și toate fiicele lui au venit ca să-l mângâie, dar el nu voia să primească nicio mângâiere, ci zicea: „Plângând mă voi coborî la fiul meu, în Locuința morților.” Și plângea astfel pe fiul său.
36 Madianiții l-au vândut în Egipt lui Potifar, un dregător al lui Faraon, și anume căpetenia străjerilor.
...
Predică, Geneza 37:1-36, mesaj transmis prin Cristi Stan Descarcă MP3
...
Geneza 37:1 Iacov a locuit în țara Canaan, unde locuise ca străin tatăl său.
2 Iată istoria lui Iacov:Iosif, la vârsta de șaptesprezece ani, păștea oile cu frații lui; băiatul acesta era cu fiii Bilhei și cu fiii Zilpei, nevestele tatălui său. Și Iosif spunea tatălui lor vorbele lor cele rele.
3 Israel iubea pe Iosif mai mult decât pe toți ceilalți fii ai săi, pentru că îl născuse la bătrânețe, și i-a făcut o haină pestriță1.
4 Frații lui au văzut că tatăl lor îl iubea mai mult decât pe ei toți și au început să-l urască. Nu puteau să-i spună nicio vorbă prietenească.
5 Iosif a visat un vis și l-a istorisit fraților săi, care l-au urât și mai mult.
6 El le-a zis: „Ia ascultați ce vis am visat!
7 Noi eram la legatul snopilor în mijlocul câmpului și iată că snopul meu s-a ridicat și a stat în picioare, iar snopii voștri l-au înconjurat și s-au aruncat cu fața la pământ înaintea lui.”
8 Frații lui i-au zis: „Doar n-ai să împărățești tu peste noi? Doar n-ai să ne cârmuiești tu pe noi?” Și l-au urât și mai mult din pricina viselor lui și din pricina cuvintelor lui.
9 Iosif a mai visat un alt vis și l-a istorisit fraților săi. El a zis: „Am mai visat un vis! Soarele, luna și unsprezece stele se aruncau cu fața la pământ înaintea mea.”
10 L-a istorisit tatălui său și fraților săi. Tatăl său l-a mustrat și i-a zis: „Ce înseamnă visul acesta pe care l-ai visat? Nu cumva vom veni eu, mama ta și frații tăi să ne aruncăm cu fața la pământ înaintea ta?”
11 Frații săi au început să-l pizmuiască, dar tatăl său a ținut minte lucrurile acestea.
12 Frații lui Iosif se duseseră la Sihem, ca să pască oile tatălui lor.
13 Israel a zis lui Iosif: „Frații tăi pasc oile la Sihem! Vino, căci vreau să te trimit la ei.” „Iată-mă, sunt gata”, a răspuns el.
14 Israel i-a zis: „Du-te, rogu-te, și vezi dacă frații tăi sunt sănătoși și dacă oile sunt bine și adu-mi vești.” L-a trimis astfel din Valea Hebronului și Iosif a ajuns la Sihem.
15 Pe când rătăcea pe câmp, l-a întâlnit un om. Omul acela l-a întrebat: „Ce cauți?”
16 „Caut pe frații mei”, a răspuns Iosif. „Spune-mi, te rog, unde pasc ei oile?”
17 Și omul acela a zis: „Au plecat de aici, căci i-am auzit spunând: ‘Haidem la Dotan.’” Iosif s-a dus după frații săi și i-a găsit la Dotan.
18 Ei l-au zărit de departe și, până să se apropie de ei, s-au sfătuit să-l omoare.
19 Ei au zis unul către altul: „Iată că vine făuritorul de vise!
20 Veniți acum, să-l omorâm și să-l aruncăm într-una din aceste gropi; vom spune că l-a mâncat o fiară sălbatică și vom vedea ce se va alege de visele lui.”
21 Ruben a auzit lucrul acesta și l-a scos din mâinile lor. El a zis: „Să nu-i luăm viața!”
22 Ruben le-a zis: „Să nu vărsați sânge, ci mai bine aruncați-l în groapa aceasta care este în pustie și nu puneți mâna pe el.” Căci avea de gând să-l scape din mâinile lor și să-l aducă înapoi la tatăl său.
23 Când a ajuns Iosif la frații săi, aceștia l-au dezbrăcat de haina lui, de haina cea pestriță pe care o avea pe el.
24 L-au luat și l-au aruncat în groapă. Groapa aceasta era goală: nu era apă în ea.
25 Apoi au șezut să mănânce. Ridicându-și ochii, au văzut o ceată de ismaeliți venind din Galaad; cămilele lor erau încărcate cu tămâie, cu leac alinător și smirnă, pe care le duceau în Egipt.
26 Atunci, Iuda a zis fraților săi: „Ce vom câștiga să ucidem pe fratele nostru și să-i ascundem sângele?
27 Veniți mai bine să-l vindem ismaeliților și să nu punem mâna pe el, căci este fratele nostru, carne din carnea noastră.” Și frații lui l-au ascultat.
28 La trecerea negustorilor madianiți, au tras și au scos pe Iosif afară din groapă și l-au vândut cu douăzeci de sicli de argint ismaeliților, care l-au dus în Egipt.
29 Ruben s-a întors la groapă și iată că Iosif nu mai era în groapă. El și-a rupt hainele,
30 s-a întors la frații săi și a zis: „Băiatul nu mai este! Ce mă voi face eu?”
31 Ei au luat atunci haina lui Iosif și, junghiind un țap, i-au înmuiat haina în sânge.
32 Au trimis tatălui lor haina cea pestriță, punând să-i spună: „Iată ce am găsit! Vezi dacă este haina fiului tău sau nu.”
33 Iacov a cunoscut-o și a zis: „Este haina fiului meu! O fiară sălbatică l-a mâncat! Da, Iosif a fost făcut bucăți!”
34 Și și-a rupt hainele, și-a pus un sac pe coapse și a jelit multă vreme pe fiul său.
35 Toți fiii și toate fiicele lui au venit ca să-l mângâie, dar el nu voia să primească nicio mângâiere, ci zicea: „Plângând mă voi coborî la fiul meu, în Locuința morților.” Și plângea astfel pe fiul său.
36 Madianiții l-au vândut în Egipt lui Potifar, un dregător al lui Faraon, și anume căpetenia străjerilor.
...
13, Duminică - zidire, 1
Zidire, seara
Predică, Geneza 37:1-36, mesaj transmis prin Ștefan Preda Descarcă MP3
...
Geneza 37:1 Iacov a locuit în țara Canaan, unde locuise ca străin tatăl său.
2 Iată istoria lui Iacov:Iosif, la vârsta de șaptesprezece ani, păștea oile cu frații lui; băiatul acesta era cu fiii Bilhei și cu fiii Zilpei, nevestele tatălui său. Și Iosif spunea tatălui lor vorbele lor cele rele.
3 Israel iubea pe Iosif mai mult decât pe toți ceilalți fii ai săi, pentru că îl născuse la bătrânețe, și i-a făcut o haină pestriță1.
4 Frații lui au văzut că tatăl lor îl iubea mai mult decât pe ei toți și au început să-l urască. Nu puteau să-i spună nicio vorbă prietenească.
5 Iosif a visat un vis și l-a istorisit fraților săi, care l-au urât și mai mult.
6 El le-a zis: „Ia ascultați ce vis am visat!
7 Noi eram la legatul snopilor în mijlocul câmpului și iată că snopul meu s-a ridicat și a stat în picioare, iar snopii voștri l-au înconjurat și s-au aruncat cu fața la pământ înaintea lui.”
8 Frații lui i-au zis: „Doar n-ai să împărățești tu peste noi? Doar n-ai să ne cârmuiești tu pe noi?” Și l-au urât și mai mult din pricina viselor lui și din pricina cuvintelor lui.
9 Iosif a mai visat un alt vis și l-a istorisit fraților săi. El a zis: „Am mai visat un vis! Soarele, luna și unsprezece stele se aruncau cu fața la pământ înaintea mea.”
10 L-a istorisit tatălui său și fraților săi. Tatăl său l-a mustrat și i-a zis: „Ce înseamnă visul acesta pe care l-ai visat? Nu cumva vom veni eu, mama ta și frații tăi să ne aruncăm cu fața la pământ înaintea ta?”
11 Frații săi au început să-l pizmuiască, dar tatăl său a ținut minte lucrurile acestea.
12 Frații lui Iosif se duseseră la Sihem, ca să pască oile tatălui lor.
13 Israel a zis lui Iosif: „Frații tăi pasc oile la Sihem! Vino, căci vreau să te trimit la ei.” „Iată-mă, sunt gata”, a răspuns el.
14 Israel i-a zis: „Du-te, rogu-te, și vezi dacă frații tăi sunt sănătoși și dacă oile sunt bine și adu-mi vești.” L-a trimis astfel din Valea Hebronului și Iosif a ajuns la Sihem.
15 Pe când rătăcea pe câmp, l-a întâlnit un om. Omul acela l-a întrebat: „Ce cauți?”
16 „Caut pe frații mei”, a răspuns Iosif. „Spune-mi, te rog, unde pasc ei oile?”
17 Și omul acela a zis: „Au plecat de aici, căci i-am auzit spunând: ‘Haidem la Dotan.’” Iosif s-a dus după frații săi și i-a găsit la Dotan.
18 Ei l-au zărit de departe și, până să se apropie de ei, s-au sfătuit să-l omoare.
19 Ei au zis unul către altul: „Iată că vine făuritorul de vise!
20 Veniți acum, să-l omorâm și să-l aruncăm într-una din aceste gropi; vom spune că l-a mâncat o fiară sălbatică și vom vedea ce se va alege de visele lui.”
21 Ruben a auzit lucrul acesta și l-a scos din mâinile lor. El a zis: „Să nu-i luăm viața!”
22 Ruben le-a zis: „Să nu vărsați sânge, ci mai bine aruncați-l în groapa aceasta care este în pustie și nu puneți mâna pe el.” Căci avea de gând să-l scape din mâinile lor și să-l aducă înapoi la tatăl său.
23 Când a ajuns Iosif la frații săi, aceștia l-au dezbrăcat de haina lui, de haina cea pestriță pe care o avea pe el.
24 L-au luat și l-au aruncat în groapă. Groapa aceasta era goală: nu era apă în ea.
25 Apoi au șezut să mănânce. Ridicându-și ochii, au văzut o ceată de ismaeliți venind din Galaad; cămilele lor erau încărcate cu tămâie, cu leac alinător și smirnă, pe care le duceau în Egipt.
26 Atunci, Iuda a zis fraților săi: „Ce vom câștiga să ucidem pe fratele nostru și să-i ascundem sângele?
27 Veniți mai bine să-l vindem ismaeliților și să nu punem mâna pe el, căci este fratele nostru, carne din carnea noastră.” Și frații lui l-au ascultat.
28 La trecerea negustorilor madianiți, au tras și au scos pe Iosif afară din groapă și l-au vândut cu douăzeci de sicli de argint ismaeliților, care l-au dus în Egipt.
29 Ruben s-a întors la groapă și iată că Iosif nu mai era în groapă. El și-a rupt hainele,
30 s-a întors la frații săi și a zis: „Băiatul nu mai este! Ce mă voi face eu?”
31 Ei au luat atunci haina lui Iosif și, junghiind un țap, i-au înmuiat haina în sânge.
32 Au trimis tatălui lor haina cea pestriță, punând să-i spună: „Iată ce am găsit! Vezi dacă este haina fiului tău sau nu.”
33 Iacov a cunoscut-o și a zis: „Este haina fiului meu! O fiară sălbatică l-a mâncat! Da, Iosif a fost făcut bucăți!”
34 Și și-a rupt hainele, și-a pus un sac pe coapse și a jelit multă vreme pe fiul său.
35 Toți fiii și toate fiicele lui au venit ca să-l mângâie, dar el nu voia să primească nicio mângâiere, ci zicea: „Plângând mă voi coborî la fiul meu, în Locuința morților.” Și plângea astfel pe fiul său.
36 Madianiții l-au vândut în Egipt lui Potifar, un dregător al lui Faraon, și anume căpetenia străjerilor.
...
Predică, Geneza 37:1-36, mesaj transmis prin Ștefan Preda Descarcă MP3
...
Geneza 37:1 Iacov a locuit în țara Canaan, unde locuise ca străin tatăl său.
2 Iată istoria lui Iacov:Iosif, la vârsta de șaptesprezece ani, păștea oile cu frații lui; băiatul acesta era cu fiii Bilhei și cu fiii Zilpei, nevestele tatălui său. Și Iosif spunea tatălui lor vorbele lor cele rele.
3 Israel iubea pe Iosif mai mult decât pe toți ceilalți fii ai săi, pentru că îl născuse la bătrânețe, și i-a făcut o haină pestriță1.
4 Frații lui au văzut că tatăl lor îl iubea mai mult decât pe ei toți și au început să-l urască. Nu puteau să-i spună nicio vorbă prietenească.
5 Iosif a visat un vis și l-a istorisit fraților săi, care l-au urât și mai mult.
6 El le-a zis: „Ia ascultați ce vis am visat!
7 Noi eram la legatul snopilor în mijlocul câmpului și iată că snopul meu s-a ridicat și a stat în picioare, iar snopii voștri l-au înconjurat și s-au aruncat cu fața la pământ înaintea lui.”
8 Frații lui i-au zis: „Doar n-ai să împărățești tu peste noi? Doar n-ai să ne cârmuiești tu pe noi?” Și l-au urât și mai mult din pricina viselor lui și din pricina cuvintelor lui.
9 Iosif a mai visat un alt vis și l-a istorisit fraților săi. El a zis: „Am mai visat un vis! Soarele, luna și unsprezece stele se aruncau cu fața la pământ înaintea mea.”
10 L-a istorisit tatălui său și fraților săi. Tatăl său l-a mustrat și i-a zis: „Ce înseamnă visul acesta pe care l-ai visat? Nu cumva vom veni eu, mama ta și frații tăi să ne aruncăm cu fața la pământ înaintea ta?”
11 Frații săi au început să-l pizmuiască, dar tatăl său a ținut minte lucrurile acestea.
12 Frații lui Iosif se duseseră la Sihem, ca să pască oile tatălui lor.
13 Israel a zis lui Iosif: „Frații tăi pasc oile la Sihem! Vino, căci vreau să te trimit la ei.” „Iată-mă, sunt gata”, a răspuns el.
14 Israel i-a zis: „Du-te, rogu-te, și vezi dacă frații tăi sunt sănătoși și dacă oile sunt bine și adu-mi vești.” L-a trimis astfel din Valea Hebronului și Iosif a ajuns la Sihem.
15 Pe când rătăcea pe câmp, l-a întâlnit un om. Omul acela l-a întrebat: „Ce cauți?”
16 „Caut pe frații mei”, a răspuns Iosif. „Spune-mi, te rog, unde pasc ei oile?”
17 Și omul acela a zis: „Au plecat de aici, căci i-am auzit spunând: ‘Haidem la Dotan.’” Iosif s-a dus după frații săi și i-a găsit la Dotan.
18 Ei l-au zărit de departe și, până să se apropie de ei, s-au sfătuit să-l omoare.
19 Ei au zis unul către altul: „Iată că vine făuritorul de vise!
20 Veniți acum, să-l omorâm și să-l aruncăm într-una din aceste gropi; vom spune că l-a mâncat o fiară sălbatică și vom vedea ce se va alege de visele lui.”
21 Ruben a auzit lucrul acesta și l-a scos din mâinile lor. El a zis: „Să nu-i luăm viața!”
22 Ruben le-a zis: „Să nu vărsați sânge, ci mai bine aruncați-l în groapa aceasta care este în pustie și nu puneți mâna pe el.” Căci avea de gând să-l scape din mâinile lor și să-l aducă înapoi la tatăl său.
23 Când a ajuns Iosif la frații săi, aceștia l-au dezbrăcat de haina lui, de haina cea pestriță pe care o avea pe el.
24 L-au luat și l-au aruncat în groapă. Groapa aceasta era goală: nu era apă în ea.
25 Apoi au șezut să mănânce. Ridicându-și ochii, au văzut o ceată de ismaeliți venind din Galaad; cămilele lor erau încărcate cu tămâie, cu leac alinător și smirnă, pe care le duceau în Egipt.
26 Atunci, Iuda a zis fraților săi: „Ce vom câștiga să ucidem pe fratele nostru și să-i ascundem sângele?
27 Veniți mai bine să-l vindem ismaeliților și să nu punem mâna pe el, căci este fratele nostru, carne din carnea noastră.” Și frații lui l-au ascultat.
28 La trecerea negustorilor madianiți, au tras și au scos pe Iosif afară din groapă și l-au vândut cu douăzeci de sicli de argint ismaeliților, care l-au dus în Egipt.
29 Ruben s-a întors la groapă și iată că Iosif nu mai era în groapă. El și-a rupt hainele,
30 s-a întors la frații săi și a zis: „Băiatul nu mai este! Ce mă voi face eu?”
31 Ei au luat atunci haina lui Iosif și, junghiind un țap, i-au înmuiat haina în sânge.
32 Au trimis tatălui lor haina cea pestriță, punând să-i spună: „Iată ce am găsit! Vezi dacă este haina fiului tău sau nu.”
33 Iacov a cunoscut-o și a zis: „Este haina fiului meu! O fiară sălbatică l-a mâncat! Da, Iosif a fost făcut bucăți!”
34 Și și-a rupt hainele, și-a pus un sac pe coapse și a jelit multă vreme pe fiul său.
35 Toți fiii și toate fiicele lui au venit ca să-l mângâie, dar el nu voia să primească nicio mângâiere, ci zicea: „Plângând mă voi coborî la fiul meu, în Locuința morților.” Și plângea astfel pe fiul său.
36 Madianiții l-au vândut în Egipt lui Potifar, un dregător al lui Faraon, și anume căpetenia străjerilor.
...
13, Duminică - ev, 2
Evanghelizare, dimineața
Predică, Efeseni 2:6-9; Iacov 2:14, mesaj transmis prin Petre Miu Descarcă MP3
...
Efeseni 2:6 El ne-a înviat împreună și ne-a pus să ședem împreună în locurile cerești, în Hristos Isus,
7 ca să arate în veacurile viitoare nemărginita bogăție a harului Său, în bunătatea Lui față de noi în Hristos Isus.
8 Căci prin har ați fost mântuiți, prin credință. Și aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu.
9 Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni.
Iacov 2:14 Frații mei, ce-i folosește cuiva să spună că are credință, dacă n-are fapte? Poate oare credința aceasta să-l mântuiască?
...
Predică, Efeseni 2:6-9; Iacov 2:14, mesaj transmis prin Petre Miu Descarcă MP3
...
Efeseni 2:6 El ne-a înviat împreună și ne-a pus să ședem împreună în locurile cerești, în Hristos Isus,
7 ca să arate în veacurile viitoare nemărginita bogăție a harului Său, în bunătatea Lui față de noi în Hristos Isus.
8 Căci prin har ați fost mântuiți, prin credință. Și aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu.
9 Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni.
Iacov 2:14 Frații mei, ce-i folosește cuiva să spună că are credință, dacă n-are fapte? Poate oare credința aceasta să-l mântuiască?
...
13, Duminică - ev, 1
Evanghelizare, dimineața
Predică, Ioan 4:43-54, mesaj transmis prin Novac Prică Descarcă MP3
...
Ioan 4:43 După aceste două zile, Isus a plecat de acolo ca să se ducă în Galileea.
44 Căci El Însuși spusese că un proroc nu este prețuit în patria sa.
45 Când a ajuns în Galileea, a fost primit bine de galileeni, care văzuseră tot ce făcuse la Ierusalim în timpul praznicului; căci fuseseră și ei la praznic.
46 Isus S-a întors deci în Cana din Galileea, unde prefăcuse apa în vin. În Capernaum era un slujbaș împărătesc al cărui fiu era bolnav.
47 Slujbașul acesta a aflat că Isus venise din Iudeea în Galileea, s-a dus la El și L-a rugat să vină și să tămăduiască pe fiul lui, care era pe moarte.
48 Isus i-a zis: „Dacă nu vedeți semne și minuni, cu niciun chip nu credeți!”
49 Slujbașul împărătesc I-a zis: „Doamne, vino până nu moare micuțul meu.”
50 „Du-te”, i-a zis Isus, „fiul tău trăiește.” Și omul acela a crezut cuvintele pe care i le spusese Isus și a pornit la drum.
51 Pe când se cobora el, l-au întâmpinat robii lui și i-au adus vestea că fiul lui trăiește.
52 El i-a întrebat de ceasul în care a început să-i fie mai bine. Și ei i-au zis: „Ieri, în ceasul al șaptelea, l-au lăsat frigurile.”
53 Tatăl a cunoscut că tocmai în ceasul acela îi zisese Isus: „Fiul tău trăiește.” Și a crezut el și toată casa lui.
54 Acesta este iarăși al doilea semn făcut de Isus după ce S-a întors din Iudeea în Galileea.
...
Predică, Ioan 4:43-54, mesaj transmis prin Novac Prică Descarcă MP3
...
Ioan 4:43 După aceste două zile, Isus a plecat de acolo ca să se ducă în Galileea.
44 Căci El Însuși spusese că un proroc nu este prețuit în patria sa.
45 Când a ajuns în Galileea, a fost primit bine de galileeni, care văzuseră tot ce făcuse la Ierusalim în timpul praznicului; căci fuseseră și ei la praznic.
46 Isus S-a întors deci în Cana din Galileea, unde prefăcuse apa în vin. În Capernaum era un slujbaș împărătesc al cărui fiu era bolnav.
47 Slujbașul acesta a aflat că Isus venise din Iudeea în Galileea, s-a dus la El și L-a rugat să vină și să tămăduiască pe fiul lui, care era pe moarte.
48 Isus i-a zis: „Dacă nu vedeți semne și minuni, cu niciun chip nu credeți!”
49 Slujbașul împărătesc I-a zis: „Doamne, vino până nu moare micuțul meu.”
50 „Du-te”, i-a zis Isus, „fiul tău trăiește.” Și omul acela a crezut cuvintele pe care i le spusese Isus și a pornit la drum.
51 Pe când se cobora el, l-au întâmpinat robii lui și i-au adus vestea că fiul lui trăiește.
52 El i-a întrebat de ceasul în care a început să-i fie mai bine. Și ei i-au zis: „Ieri, în ceasul al șaptelea, l-au lăsat frigurile.”
53 Tatăl a cunoscut că tocmai în ceasul acela îi zisese Isus: „Fiul tău trăiește.” Și a crezut el și toată casa lui.
54 Acesta este iarăși al doilea semn făcut de Isus după ce S-a întors din Iudeea în Galileea.
...
13, Duminică - zidire
Zidire, dimineața
Predică, Ioan 14:12-14, mesaj transmis prin Petre Miu Descarcă MP3
...
Ioan 14:12 Adevărat , adevărat vă spun că cine crede în Mine va face și el lucrările pe care le fac Eu; ba încă va face altele și mai mari decât acestea, pentru că Eu mă duc la Tatăl:
13 și orice veți cere în Numele Meu, voi face, pentru ca Tatăl să fie proslăvit în Fiul.
14 Dacă veți cere ceva în Numele Meu, voi face.
...
Predică, Ioan 14:12-14, mesaj transmis prin Petre Miu Descarcă MP3
...
Ioan 14:12 Adevărat , adevărat vă spun că cine crede în Mine va face și el lucrările pe care le fac Eu; ba încă va face altele și mai mari decât acestea, pentru că Eu mă duc la Tatăl:
13 și orice veți cere în Numele Meu, voi face, pentru ca Tatăl să fie proslăvit în Fiul.
14 Dacă veți cere ceva în Numele Meu, voi face.
...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)