duminică, 29 octombrie 2017

29, Duminică - zidire, 3

Zidire, seara
Predică, Faptele Apostolilor 20:35, mesaj transmis prin Victor (Puiu) Toma Descarcă MP3
...
Faptele Apostolilor 20:35 În toate privințele v-am dat o pildă și v-am arătat că, lucrând astfel, trebuie să ajutați pe cei slabi și să vă aduceți aminte de cuvintele Domnului Isus, care Însuși a zis: ‘Este mai ferice să dai decât să primești.’ ”
...

29, Duminică - zidire, 2

Zidire, seara
Predică, Faptele Apostolilor 20:1-6, mesaj transmis prin Lucian Mina Descarcă MP3
...
Faptele Apostolilor 20:1 Când a încetat zarva, Pavel a chemat pe ucenici și, după ce le-a dat sfaturi, și-a luat ziua bună de la ei și a plecat în Macedonia.
2 A străbătut ținutul acesta și a dat ucenicilor o mulțime de sfaturi. Apoi a venit în Grecia,
3 unde a rămas trei luni. Era gata să plece cu corabia în Siria, dar iudeii i-au întins curse. Atunci s-a hotărât să se întoarcă prin Macedonia.
4 Avea ca tovarăși până în Asia pe: Sopater din Bereea, fiul lui Pir, Aristarh și Secund din Tesalonic, Gaius din Derbe, Timotei, precum și Tihic și Trofim, care erau din Asia.
5 Aceștia au luat-o înainte și ne-au așteptat la Troa.
6 Iar noi, după zilele Praznicului Azimilor, am plecat cu corabia din Filipi și, în cinci zile, am ajuns la ei în Troa, unde am stat șapte zile.
...

29, Duminică - zidire, 1

Zidire, seara
Predică, Faptele Apostolilor 20:9-38, mesaj transmis prin Cătălin Bodeanu Descarcă MP3
...
Faptele Apostolilor 20:9 Și un tânăr, numit Eutih, care ședea pe fereastră, a adormit de-a binelea în timpul lungii vorbiri a lui Pavel; biruit de somn, a căzut din catul al treilea și a fost ridicat mort.
10 Dar Pavel s-a coborât, s-a repezit spre el, l-a luat în brațe și a zis: „Nu vă tulburați, căci sufletul lui este în el.”
11 După ce s-a suit iarăși, a frânt pâinea, a cinat și a mai vorbit multă vreme până la ziuă. Apoi a plecat.
12 Flăcăul a fost adus viu, și lucrul acesta a fost pricina unei mari mângâieri.
13 Noi am venit înaintea lui Pavel la corabie și am plecat cu corabia la Asos, unde ne învoiserăm să ne întâlnim din nou, pentru că el trebuia să facă drumul pe jos.
14 Când s-a întâlnit cu noi în Asos, l-am luat în corabie și ne-am dus la Mitilene.
15 De aici am mers pe mare și a doua zi am ajuns în fața insulei Chios. În ziua următoare, de abia am atins Samos, ne-am oprit în Troghilion și a doua zi am venit la Milet.
16 Pavel se hotărâse să treacă pe lângă Efes, fără să se oprească aici, ca să nu piardă vremea în Asia, căci se grăbea ca, dacă-i va fi cu putință, să fie în Ierusalim de Ziua Cincizecimii.
17 Însă din Milet, Pavel a trimis la Efes și a chemat pe prezbiterii bisericii.
18 Când au venit la el, le-a zis: „Știți cum m-am purtat cu voi în toată vremea, din ziua dintâi în care am pus piciorul pe pământul Asiei.
19 Am slujit Domnului cu toată smerenia, cu multe lacrimi și în mijlocul încercărilor pe care mi le ridicau uneltirile iudeilor.
20 Știți că n-am ascuns nimic din ce vă era de folos și nu m-am temut să vă propovăduiesc și să vă învăț înaintea norodului și în case
21 și să vestesc iudeilor și grecilor pocăința față de Dumnezeu și credința în Domnul nostru Isus Hristos.
22 Și acum, iată că, împins de duhul, mă duc la Ierusalim, fără să știu ce mi se va întâmpla acolo.
23 Numai Duhul Sfânt mă înștiințează din cetate în cetate că mă așteaptă lanțuri și necazuri.
24 Dar eu nu țin numaidecât la viața mea, ca și cum mi-ar fi scumpă, ci vreau numai să-mi sfârșesc cu bucurie calea și slujba pe care am primit-o de la Domnul Isus, ca să vestesc Evanghelia harului lui Dumnezeu.
25 Și acum, știu că nu-mi veți mai vedea fața, voi toți aceia în mijlocul cărora am umblat propovăduind Împărăția lui Dumnezeu.
26 De aceea vă mărturisesc astăzi că sunt curat de sângele tuturor.
27 Căci nu m-am ferit să vă vestesc tot planul lui Dumnezeu.
28 Luați seama dar la voi înșivă și la toată turma peste care v-a pus Duhul Sfânt episcopi1, ca să păstoriți Biserica Domnului, pe care a câștigat-o cu însuși sângele Său.
29 Știu bine că, după plecarea mea, se vor vârî între voi lupi răpitori, care nu vor cruța turma,
30 și se vor scula din mijlocul vostru oameni care vor învăța lucruri stricăcioase, ca să tragă pe ucenici de partea lor.
31 De aceea vegheați și aduceți-vă aminte că, timp de trei ani, zi și noapte, n-am încetat să sfătuiesc cu lacrimi pe fiecare din voi.
32 Și acum, fraților, vă încredințez în mâna lui Dumnezeu și a Cuvântului harului Său, care vă poate zidi sufletește și vă poate da moștenirea împreună cu toți cei sfințiți.
33 N-am râvnit nici la argintul, nici la aurul, nici la hainele cuiva.
34 Singuri știți că mâinile acestea au lucrat pentru trebuințele mele și ale celor ce erau cu mine.
35 În toate privințele v-am dat o pildă și v-am arătat că, lucrând astfel, trebuie să ajutați pe cei slabi și să vă aduceți aminte de cuvintele Domnului Isus, care Însuși a zis: ‘Este mai ferice să dai decât să primești.’ ”
36 După ce a vorbit astfel, a îngenuncheat și s-a rugat împreună cu ei toți.
37 Și au izbucnit cu toții în lacrimi, au căzut pe grumazul lui Pavel și l-au sărutat.
38 Căci erau întristați mai ales de vorba pe care le-o spusese el, că nu-i vor mai vedea fața. Și l-au petrecut până la corabie.
...

29, Duminică - ev, 2

Evanghelizare, dimineața
Predică, 2 Împărași 5:1-19, mesaj transmis prin Novac Prică Descarcă MP3
...
2 Împărași 5:1 Naaman, căpetenia oștirii împăratului Siriei, avea trecere înaintea stăpânului său și mare vază, căci prin el izbăvise Domnul pe sirieni. Dar omul acesta tare și viteaz era lepros.
2 Și sirienii ieșiseră în cete la o luptă și aduseseră roabă pe o fetiță din țara lui Israel. Ea era în slujba nevestei lui Naaman.
3 Și ea a zis stăpânei sale: „Oh, dacă domnul meu ar fi la prorocul acela din Samaria, prorocul l-ar tămădui de lepra lui!”
4 Naaman s-a dus și a spus stăpânului său: „Fata aceea din țara lui Israel a vorbit așa și așa.”
5 Și împăratul Siriei a zis: „Du-te la Samaria și voi trimite o scrisoare împăratului lui Israel.” A plecat luând cu el zece talanți de argint, șase mii de sicli de aur și zece haine de schimb.
6 A dus împăratului lui Israel scrisoarea, care glăsuia așa: „Acum, când vei primi scrisoarea aceasta, vei ști că îți trimit pe slujitorul meu Naaman ca să-l vindeci de lepra lui.”
7 După ce a citit scrisoarea, împăratul lui Israel și-a rupt hainele și a zis: „Oare sunt eu Dumnezeu, ca să omor și să înviez, de-mi spune să vindec pe un om de lepra lui? Să știți dar și să înțelegeți că el caută prilej de ceartă cu mine.”
8 Când a auzit Elisei, omul lui Dumnezeu, că împăratul lui Israel și-a sfâșiat hainele, a trimis să spună împăratului: „Pentru ce ți-ai sfâșiat hainele? Lasă-l să vină la mine, și va ști că este un proroc în Israel.”
9 Naaman a venit cu caii și cu carul lui și s-a oprit la poarta casei lui Elisei.
10 Elisei a trimis să-i spună printr-un sol: „Du-te și scaldă-te de șapte ori în Iordan, și carnea ți se va face sănătoasă și vei fi curat.”
11 Naaman s-a mâniat și a plecat zicând: „Eu credeam că va ieși la mine, se va înfățișa el însuși, va chema Numele Domnului, Dumnezeului lui, își va duce mâna pe locul rănii și va vindeca lepra.
12 Nu sunt oare râurile Damascului, Abana și Parpar, mai bune decât toate apele lui Israel? N-aș fi putut oare să mă spăl în ele și să mă fac curat?” Și s-a întors și a plecat plin de mânie.
13 Dar slujitorii lui s-au apropiat să-i vorbească și au zis: „Părinte, dacă prorocul ți-ar fi cerut un lucru greu, nu l-ai fi făcut? Cu atât mai mult trebuie să faci ce ți-a spus: ‘Scaldă-te, și vei fi curat’.”
14 S-a coborât atunci și s-a cufundat de șapte ori în Iordan, după cuvântul omului lui Dumnezeu, și carnea lui s-a făcut iarăși cum este carnea unui copilaș și s-a curățit.
15 Naaman s-a întors la omul lui Dumnezeu cu tot alaiul lui. Când a ajuns, s-a înfățișat înaintea lui și a zis: „Iată, cunosc acum că nu este Dumnezeu pe tot pământul, decât în Israel. Și acum, primește, rogu-te, un dar din partea robului tău.”
16 Elisei a răspuns: „Viu este Domnul, al cărui slujitor sunt, că nu voi primi.” Naaman a stăruit de el să primească, dar el n-a vrut.
17 Atunci, Naaman a zis: „Fiindcă nu vrei să primești tu, îngăduie să se dea robului tău pământ cât pot duce doi catâri, căci robul tău nu mai vrea să mai aducă altor dumnezei nici ardere-de-tot, nici jertfă, ci va aduce numai Domnului.
18 Iată totuși ce rog pe Domnul să ierte robului tău: când stăpânul meu intră în casa lui Rimon să se închine acolo și se sprijină pe mâna mea, mă închin și eu în casa lui Rimon – să ierte Domnul pe robul tău când mă voi închina în casa lui Rimon!”
19 Elisei i-a zis „Du-te în pace!” După ce a plecat Naaman de la Elisei și a fost la o depărtare bunicică,
...

29, Duminică - ev, 1

Evanghelizare, dimineața
Predică, Amos 4:1-13, mesaj transmis prin Gigi Andrușcă Descarcă MP3
...
Amos 4:1 ‘Ascultați cuvântul acesta, juncani din Basan, de pe muntele Samariei, voi care asupriți pe cei sărmani, zdrobiți pe cei lipsiți și ziceți bărbaților voștri: «Dați-ne să bem!»’
2 Domnul, Dumnezeu a jurat pe sfințenia Lui și a zis: ‘Iată, vin zile pentru voi când vă vor prinde cu cârligele și rămășița voastră, cu undițe de pescari;
3 veți ieși prin spărturi, fiecare drept înainte, și veți fi lepădate în Harmon’, zice Domnul.
4 Duceți-vă numai la Betel și păcătuiți! Duceți-vă la Ghilgal și păcătuiți și mai mult! Aduceți-vă jertfele în fiecare dimineață și zeciuielile la fiecare trei zile!
5 Faceți să fumege jertfe de mulțumire făcute cu aluat! Trâmbițați-vă, vestiți-vă darurile de mâncare de bunăvoie! Căci așa vă place, copii ai lui Israel, zice Domnul, Dumnezeu.
6 Și Eu, de partea Mea, v-am trimis foametea în toate cetățile voastre și lipsa de pâine în toate locuințele voastre. Cu toate acestea, tot nu v-ați întors la Mine, zice Domnul.
7 N-am vrut să vă dau nici ploaie când mai erau încă trei luni până la secerat; am dat ploaie peste o cetate, dar n-am dat ploaie peste o altă cetate; într-un ogor a plouat, și altul, în care n-a plouat, s-a uscat.
8 Două, trei cetăți s-au dus la alta ca să bea apă, și tot nu și-au potolit setea. Cu toate acestea, tot nu v-ați întors la Mine, zice Domnul.
9 V-am lovit cu rugină în grâu și cu tăciune; grădinile voastre cele multe, viile, smochinii și măslinii voștri i-au mâncat deseori lăcustele. Cu toate acestea, tot nu v-ați întors la Mine, zice Domnul.
10 Am trimis în voi ciuma, ca în Egipt; v-am ucis tinerii cu sabia și am lăsat să vi se ia caii, am făcut să vi se suie în nări duhoarea taberei voastre. Și, cu toate acestea, tot nu v-ați întors la Mine, zice Domnul.
11 V-am nimicit ca pe Sodoma și Gomora, pe care le-a nimicit Dumnezeu, și ați fost ca un tăciune scos din foc. Cu toate acestea, tot nu v-ați întors la Mine, zice Domnul.
12 ‘De aceea îți voi face astfel, Israele, și, fiindcă îți voi face astfel, pregătește-te să întâlnești pe Dumnezeul tău, Israele!
13 Căci iată că El a întocmit munții, a făcut vântul și spune omului până și gândurile lui. El preface zorile în întuneric și umblă pe înălțimile pământului: Domnul, Dumnezeul oștirilor, este Numele Lui.’
...

29, Duminică - zidire

Zidire, dimineața
Predică, 2 Împărați 20:1-11, mesaj transmis prin Novac Prică Descarcă MP3
...
2 Împărați 20:1 În vremea aceea, Ezechia a fost bolnav pe moarte. Prorocul Isaia, fiul lui Amoț, a venit la el și i-a zis: „Așa vorbește Domnul: ‘Rânduiește ce ai de rânduit casei tale, căci vei muri, și nu vei mai trăi’.”
2 Ezechia s-a întors cu fața la perete și a făcut Domnului următoarea rugăciune:
3 „Doamne, adu-Ți aminte că am umblat înaintea Feței Tale cu credincioșie și curăție de inimă și am făcut ce este bine înaintea Ta!” Și Ezechia a vărsat multe lacrimi.
4 Isaia, care ieșise, n-ajunsese încă în curtea din mijloc când Cuvântul Domnului i-a vorbit astfel:
5 „Întoarce-te și spune lui Ezechia, căpetenia poporului Meu: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeul tatălui tău David: «Ți-am auzit rugăciunea și ți-am văzut lacrimile. Iată că te voi face sănătos; a treia zi te vei sui la Casa Domnului.
6 Voi mai adăuga cincisprezece ani la zilele tale. Te voi izbăvi, pe tine și cetatea aceasta, din mâna împăratului Asiriei și voi ocroti cetatea aceasta din pricina Mea și din pricina robului Meu David».’”
7 Isaia a zis: „Luați o turtă de smochine.” Au luat-o și au pus-o pe umflătură. Și Ezechia s-a vindecat.
8 Ezechia zisese lui Isaia: „După care semn voi cunoaște că mă va vindeca Domnul și că mă voi sui a treia zi la Casa Domnului?”
9 Și Isaia a zis: „Iată din partea Domnului semnul după care vei cunoaște că Domnul va împlini cuvântul pe care l-a rostit. Cum vrei: să treacă umbra peste zece trepte înainte sau să dea înapoi cu zece trepte?”
10 Ezechia a răspuns: „Nu este mare lucru ca umbra să treacă înainte peste zece trepte, ci mai bine să se dea înapoi cu zece trepte.”
11 Atunci, Isaia, prorocul, s-a rugat Domnului, și Domnul a dat cu zece trepte înapoi umbra din locul în care se coborâse pe cadranul soarelui lui Ahaz.
...