5, Duminică - zidire

 Zidire, dimineața Predică, Ieremia 17: 1-14, mesaj transmis prin Liviu Grosu    Descarcă MP3

Ieremia

(17:1) Păcatul lui Iuda este scris cu un priboi de fier, cu un vârf de diamant; este săpat pe tabla inimii lor și pe coarnele altarelor lor.

(17:2) Cum se gândesc la copiii lor, așa se gândesc la altarele lor și la idolii și astarteele lor, lângă copacii verzi, pe dealurile înalte.

(17:3) Eu dau la pradă muntele Meu și ogoarele lui, avuțiile tale, toate vistieriile și înălțimile tale, din pricina păcatelor tale, pe tot ținutul tău.

(17:4) Din vina ta vei pierde moștenirea pe care ți-o dădusem; te voi face să-i slujești vrăjmașului tău într-o țară pe care n-o cunoști, căci ați aprins focul mâniei Mele, care va arde totdeauna.”

(17:5) Așa vorbește Domnul: „Blestemat să fie omul care se încrede în om, care se sprijină pe un muritor și își abate inima de la Domnul!

(17:6) Căci este ca un nenorocit în pustie și nu vede venind fericirea; locuiește în locurile arse ale pustiei, într-un pământ sărat și fără locuitori.

(17:7) Binecuvântat să fie omul care se încrede în Domnul și a cărui nădejde este Domnul,

(17:8) căci el este ca un pom sădit lângă ape, care-și întinde rădăcinile spre râu; nu se teme de căldură când vine, și frunzișul lui rămâne verde; în anul secetei nu se teme și nu încetează să aducă rod.

(17:9) Inima este nespus de înșelătoare și deznădăjduit de rea. Cine poate s-o cunoască?

(17:10) Eu, Domnul, cercetez inima și încerc rărunchii, ca să-i răsplătesc fiecăruia după purtarea lui, după rodul faptelor lui.

(17:11) Ca o potârniche care clocește niște ouă pe care nu le-a ouat ea, așa este cel ce agonisește bogății pe nedrept; trebuie să le părăsească în mijlocul zilelor sale, și la urmă nu este decât un nebun.”

(17:12) Scaun de domnie plin de slavă, înălțat de la început, loc al sfântului nostru Locaș,

(17:13) Doamne, nădejdea lui Israel! Toți cei ce Te părăsesc vor fi acoperiți de rușine. „Cei ce se abat de la Mine vor fi scriși pe pământ, căci Îl părăsesc pe Domnul, izvorul de apă vie.”

(17:14) Vindecă-mă Tu, Doamne, și voi fi vindecat; mântuiește-mă Tu, și voi fi mântuit, căci Tu ești slava mea!