(4:1) Te rog fierbinte, înaintea lui Dumnezeu și înaintea lui Hristos Isus, care are să judece viii și morții, și pentru arătarea și Împărăția Sa:
(4:2) propovăduiește Cuvântul, stăruie asupra lui la timp și ne la timp, mustră, ceartă, îndeamnă cu toată blândețea și învățătura!
(4:3) Căci va veni vremea când oamenii nu vor putea să sufere învățătura sănătoasă, ci îi vor gâdila urechile să audă lucruri plăcute și își vor da învățători după poftele lor.
(4:4) Își vor întoarce urechea de la adevăr și se vor îndrepta spre istorisiri închipuite.
(4:5) Dar tu fii treaz în toate lucrurile, rabdă suferințele, fă lucrul unui evanghelist și împlinește-ți bine slujba!
(4:6) Căci eu sunt gata să fiu turnat ca o jertfă de băutură, și clipa plecării mele este aproape.
(4:7) M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credința.
(4:8) De acum mă așteaptă cununa neprihănirii, pe care mi-o va da în „ziua aceea” Domnul, Judecătorul cel drept. Și nu numai mie, ci și tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui.
(2:8) Adu-ți aminte de Domnul Isus Hristos din sămânța lui David, înviat din morți, după Evanghelia mea,
(2:9) pentru care sufăr până acolo că sunt legat ca un făcător de rele! Dar Cuvântul lui Dumnezeu nu este legat.
(2:10) De aceea rabd totul pentru cei aleși, pentru ca și ei să capete mântuirea care este în Hristos Isus, împreună cu slava veșnică.
(2:11) Adevărat este cuvântul acesta: „Dacă am murit împreună cu El, vom și trăi împreună cu El.
(2:12) Dacă răbdăm, vom și împărăți împreună cu El. Dacă ne lepădăm de El, și El Se va lepăda de noi.
(2:13) Dacă suntem necredincioși, totuși El rămâne credincios, căci nu Se poate tăgădui singur.”
(2:14) Adu-le aminte de aceste lucruri și roagă-i fierbinte înaintea lui Dumnezeu să se ferească de certurile de cuvinte, care nu duc la alt folos decât la pieirea celor ce le ascultă!
(2:15) Caută să te înfățișezi înaintea lui Dumnezeu ca un om încercat, ca un lucrător care n-are de ce să-i fie rușine și care împarte drept Cuvântul adevărului!
(2:16) Ferește-te de vorbăriile goale și lumești, căci cei ce le țin vor înainta tot mai mult în necinstirea lui Dumnezeu!
(1:1) Pavel, apostol al lui Hristos Isus prin voia lui Dumnezeu, după făgăduința vieții care este în Hristos Isus,
(1:2) către Timotei, copilul meu preaiubit: har, îndurare și pace de la Dumnezeu Tatăl și de la Hristos Isus, Domnul nostru!
(1:3) Îi mulțumesc lui Dumnezeu, căruia Îi slujesc cu un cuget curat, din moși-strămoși, că neîntrerupt te pomenesc în rugăciunile mele, zi și noapte.
(1:4) Căci mi-aduc aminte de lacrimile tale și doresc să te văd, ca să mă umplu de bucurie.
(1:5) Îmi aduc aminte de credința ta neprefăcută, care s-a sălășluit întâi în bunica ta Lois și în mama ta, Eunice, și sunt încredințat că și în tine.
(1:6) De aceea îți aduc aminte să înflăcărezi darul lui Dumnezeu care este în tine prin punerea mâinilor mele.
(1:7) Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste și de chibzuință.
(1:8) Să nu-ți fie rușine dar de mărturisirea Domnului nostru, nici de mine, întemnițatul Lui, ci suferă împreună cu Evanghelia, prin puterea lui Dumnezeu!
(1:9) El ne-a mântuit și ne-a dat o chemare sfântă, nu pentru faptele noastre, ci după hotărârea Lui și după harul care ne-a fost dat în Hristos Isus înainte de veșnicii,
(1:10) dar care a fost descoperit acum prin arătarea Mântuitorului nostru Hristos Isus, care a nimicit moartea și a adus la lumină viața și neputrezirea, prin Evanghelie.
(6:7) Căci noi n-am adus nimic în lume și nici nu putem să luăm cu noi nimic din ea.
(6:8) Dacă avem dar cu ce să ne hrănim și cu ce să ne îmbrăcăm, ne va fi de ajuns.
(6:9) Cei ce vor să se îmbogățească, dimpotrivă, cad în ispită, în laț și în multe pofte nesăbuite și vătămătoare, care-i cufundă pe oameni în prăpăd și pierzare.
(6:10) Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor; și unii care au umblat după ea au rătăcit de la credință și s-au străpuns singuri cu o mulțime de chinuri.
(6:17) Îndeamnă-i pe bogații veacului acestuia să nu se îngâmfe și să nu-și pună nădejdea în niște bogății nestatornice, ci în Dumnezeu, care ne dă toate lucrurile din belșug, ca să ne bucurăm de ele!
(6:18) Îndeamnă-i să facă bine, să fie bogați în fapte bune, să fie darnici, gata să simtă împreună cu alții,
(6:19) așa încât să-și strângă pentru vremea viitoare drept comoară o bună temelie, ca să apuce adevărata viață!
Zidire, seara
Predică, Faptele Apostolilor 28:1-31, mesaj transmis prin Cătălin Predoiu Descarcă MP3
...
Faptele Apostolilor 28:1. Dupa ce am scapat de primejdie, am aflat ca ostrovul se chema Malta.
2. Barbarii ne-au aratat o bunavointa putin obisnuita; ne-au primit pe toti la un foc mare, pe care-l aprinsesera din pricina ca ploua si se lasase un frig mare.
3. Pavel stransese o gramada de maracini si-i pusese pe foc; o naparca a iesit afara din pricina caldurii si s-a lipit de mana lui.
4. Barbarii, cand au vazut naparca spanzurata de mana lui, au zis unii catre altii: "Cu adevarat omul acesta este un ucigas, caci "Dreptatea" nu vrea sa-l lase sa traiasca, macar ca a fost scapat din mare."
5. Pavel a scuturat naparca in foc si n-a simtit niciun rau.
6. Oamenii aceia se asteptau sa-l vada umflandu-se sau cazand deodata mort; dar, dupa ce au asteptat mult si au vazut ca nu i se intampla niciun rau, si-au schimbat parerea si ziceau ca este un zeu.
7. In imprejurimi erau mosiile mai marelui ostrovului, numit Publius. El ne-a primit si ne-a ospatat cu cea mai mare bunavointa trei zile.
8. Tatal lui Publius zacea atunci in pat, bolnav de friguri si de urdinare. Pavel s-a dus la el, s-a rugat, a pus mainile peste el si l-a vindecat.
9. Atunci au venit si ceilalti bolnavi din ostrovul acela si au fost vindecati.
10. Ni s-a dat mare cinste; si, la plecarea noastra cu corabia, ne-au dat tot ce ne trebuia pentru drum.
11. Dupa o sedere de trei luni, am pornit cu o corabie din Alexandria care iernase in ostrov si care purta semnul Dioscurilor.
12. Am ajuns la Siracusa si am ramas acolo trei zile.
13. De acolo, am mers inainte pe langa coasta si am venit la Regio; iar a doua zi, fiindca sufla vantul de miazazi, dupa doua zile am venit la Puzole,
14. unde am dat peste niste frati care ne-au rugat sa mai ramanem sapte zile cu ei. Si asa am ajuns la Roma.
15. Din Roma ne-au iesit inainte, pana in "Forul lui Apiu" si pana la "Cele trei carciumi", fratii care auzisera despre noi. Cand i-a vazut Pavel, a multumit lui Dumnezeu si s-a imbarbatat.
16. Cand am ajuns la Roma, sutasul a dat pe cei intemnitati capitanului strajerilor palatului, iar lui Pavel i s-a ingaduit sa ramana intr-un loc deosebit, cu un ostas care-l pazea.
17. Dupa trei zile, Pavel a chemat pe mai marii iudeilor; si, cand s-au adunat, le-a zis: "Fratilor, fara sa fi facut ceva impotriva norodului sau obiceiurilor parintilor nostri, am fost bagat la inchisoare in Ierusalim, si de acolo am fost dat in mainile romanilor.
18. Dupa ce m-au supus la cercetare, ei aveau de gand sa-mi dea drumul, pentru ca nu era in mine nicio vina vrednica de moarte.
19. Dar iudeii s-au impotrivit, si am fost silit sa cer sa fiu judecat de cezar, fara sa am de altfel niciun gand sa parasc neamul meu.
20. De aceea, v-am chemat sa va vad si sa vorbesc cu voi; caci din pricina nadejdii lui Israel port eu acest lant."
21. Ei i-au raspuns: "Noi n-am primit din Iudeea nicio scrisoare cu privire la tine si n-a venit aici niciun frate care sa fi spus sau sa fi vorbit ceva rau despre tine.
22. Dar am vrea sa auzim parerea ta, pentru ca stim ca partida aceasta pretutindeni starneste impotrivire."
23. I-au hotarat o zi si au venit mai multi la locuinta lui. Pavel le-a vestit Imparatia lui Dumnezeu, le-a adus dovezi si a cautat sa-i incredinteze, prin Legea lui Moise si prin Proroci, despre lucrurile privitoare la Isus. Vorbirea tinea de dimineata pana seara.
24. Unii au crezut ce le spunea el, iar altii n-au crezut.
25. Fiindca ei au plecat acasa in neintelegere unii cu altii, Pavel n-a adaugat decat aceste vorbe: "Bine a spus Duhul Sfant prin prorocul Isaia catre parintii vostri,
26. cand a zis: "Du-te la poporul acesta si zi-i: "Veti auzi cu urechile voastre, si nu veti intelege; cu ochii vostri veti privi, si nu veti vedea.
27. Caci inima acestui norod s-a impietrit; ei aud greu cu urechile, si-au inchis ochii, ca nu cumva sa vada cu ochii, sa auda cu urechile, sa inteleaga cu inima, sa se intoarca la Dumnezeu, si sa-i vindec."
28. Sa stiti, dar, ca mantuirea aceasta a lui Dumnezeu a fost trimisa neamurilor, si o vor asculta."
29. Cand a zis aceste vorbe, iudeii au plecat, vorbind cu aprindere intre ei.
30. Pavel a ramas doi ani intregi intr-o casa pe care o luase cu chirie. Primea pe toti care veneau sa-l vada,
31. propovaduia Imparatia lui Dumnezeu si invata pe oameni, cu toata indrazneala si fara nicio piedica, cele privitoare la Domnul Isus Hristos.
...
Zidire, seara
Predică, Faptele Apostolilor 28:1-10, mesaj transmis prin Cătălin Predoiu Descarcă MP3
...
Faptele Apostolilor 28:1. Dupa ce am scapat de primejdie, am aflat ca ostrovul se chema Malta.
2. Barbarii ne-au aratat o bunavointa putin obisnuita; ne-au primit pe toti la un foc mare, pe care-l aprinsesera din pricina ca ploua si se lasase un frig mare.
3. Pavel stransese o gramada de maracini si-i pusese pe foc; o naparca a iesit afara din pricina caldurii si s-a lipit de mana lui.
4. Barbarii, cand au vazut naparca spanzurata de mana lui, au zis unii catre altii: "Cu adevarat omul acesta este un ucigas, caci "Dreptatea" nu vrea sa-l lase sa traiasca, macar ca a fost scapat din mare."
5. Pavel a scuturat naparca in foc si n-a simtit niciun rau.
6. Oamenii aceia se asteptau sa-l vada umflandu-se sau cazand deodata mort; dar, dupa ce au asteptat mult si au vazut ca nu i se intampla niciun rau, si-au schimbat parerea si ziceau ca este un zeu.
7. In imprejurimi erau mosiile mai marelui ostrovului, numit Publius. El ne-a primit si ne-a ospatat cu cea mai mare bunavointa trei zile.
8. Tatal lui Publius zacea atunci in pat, bolnav de friguri si de urdinare. Pavel s-a dus la el, s-a rugat, a pus mainile peste el si l-a vindecat.
9. Atunci au venit si ceilalti bolnavi din ostrovul acela si au fost vindecati.
10. Ni s-a dat mare cinste; si, la plecarea noastra cu corabia, ne-au dat tot ce ne trebuia pentru drum.
...
Zidire, seara
Predică, Faptele Apostolilor 25:13-27, mesaj transmis prin Cătălin Predoiu Descarcă MP3
...
Faptele Apostolilor 25:13. Dupa cateva zile, imparatul Agripa si Berenice au sosit la Cezareea, ca sa ureze de bine lui Festus.
14. Fiindca au stat acolo mai multe zile, Festus a spus imparatului cum stau lucrurile cu Pavel; si a zis: "Felix a lasat in temnita pe un om,
15. impotriva caruia, cand eram eu in Ierusalim, mi s-au plans preotii cei mai de seama si batranii iudeilor si i-au cerut osandirea.
16. Le-am raspuns ca la romani nu este obiceiul sa se dea niciun om, inainte ca cel parat sa fi fost pus fata cu parasii lui si sa fi avut putinta sa se apere de lucrurile de care este parat.
17. Ei au venit deci aici; si, fara intarziere, am sezut a doua zi pe scaunul meu de judecator si am poruncit sa aduca pe omul acesta.
18. Parasii, cand s-au infatisat, nu l-au invinuit de niciunul din lucrurile rele pe care mi le inchipuiam eu.
19. Aveau impotriva lui numai niste neintelegeri cu privire la religia lor si la un oarecare Isus care a murit si despre care Pavel spunea ca este viu.
20. Fiindca nu stiam ce hotarare sa iau in neintelegerea aceasta, l-am intrebat daca vrea sa mearga la Ierusalim si sa fie judecat acolo pentru aceste lucruri.
21. Dar Pavel a cerut ca pricina lui sa fie tinuta ca sa fie supusa hotararii imparatului, si am poruncit sa fie pazit pana ce-l voi trimite la cezar."
22. Agripa a zis lui Festus: "As vrea sa aud si eu pe omul acela." "Maine", a raspuns Festus, "il vei auzi."
23. A doua zi deci, Agripa si Berenice au venit cu multa fala si au intrat in locul de ascultare impreuna cu capitanii si cu oamenii cei mai de frunte ai cetatii. La porunca lui Festus, Pavel a fost adus acolo.
24. Atunci Festus a zis: "Imparate Agripa si voi toti care sunteti de fata cu noi; uitati-va la omul acesta, despre care toata multimea iudeilor m-a rugat in Ierusalim si aici, strigand ca nu trebuie sa mai traiasca.
25. Fiindca am inteles ca n-a facut nimic vrednic de moarte, si fiindca singur a cerut sa fie judecat de cezar, am hotarat sa-l trimit.
26. Eu n-am nimic temeinic de scris domnului meu cu privire la el; de aceea l-am adus inaintea voastra, si mai ales inaintea ta, imparate Agripa, ca, dupa ce se va face cercetarea, sa am ce scrie.
27. Caci mi se pare fara noima sa trimit pe un intemnitat, fara sa arat de ce este parat."
...
Zidire, seara
Predică, Faptele Apostolilor 23:11-35, mesaj transmis prin Cătălin Predoiu Descarcă MP3
...
Faptele Apostolilor 23:11. In noaptea urmatoare, Domnul S-a aratat lui Pavel si i-a zis: "Indrazneste, Pavele; caci, dupa cum ai marturisit despre Mine in Ierusalim, tot asa trebuie sa marturisesti si in Roma."
12. La ziua, iudeii au uneltit si s-au legat cu blestem ca nu vor manca, nici nu vor bea, pana nu vor omori pe Pavel.
13. Cei ce facusera legamantul acesta erau mai multi de patruzeci.
14. Ei s-au dus la preotii cei mai de seama si la batrani si le-au zis: "Noi ne-am legat cu mare blestem sa nu gustam nimic pana nu vom omori pe Pavel.
15. Acum, dar, voi, impreuna cu soborul, dati de stire capitanului si rugati-l sa-l aduca maine jos, inaintea voastra, ca si cum ati vrea sa-i cercetati pricina mai cu de-amanuntul; si, pana sa ajunga el, noi suntem gata sa-l omoram."
16. Fiul surorii lui Pavel a auzit de aceasta cursa, s-a dus in cetatuie si a spus lui Pavel.
17. Pavel a chemat pe unul din sutasi si a zis: "Du pe tinerelul acesta la capitan, caci are sa-i spuna ceva."
18. Sutasul a luat pe tanar cu el, l-a dus la capitan si a zis: "Pavel cel intemnitat m-a chemat si m-a rugat sa aduc la tine pe acest tinerel, care are sa-ti spuna ceva."
19. Capitanul l-a apucat de mana, l-a luat deoparte si l-a intrebat: "Ce ai sa-mi spui?"
20. El a raspuns: "Iudeii s-au sfatuit sa te roage sa aduci maine pe Pavel inaintea soborului, ca si cum ai avea sa-l cercetezi mai cu de-amanuntul.
21. Tu sa nu-i asculti, pentru ca mai multi de patruzeci dintre ei il pandesc si s-au legat cu blestem sa nu manance si sa nu bea nimic pana nu-l vor omori; acum stau gata si n-asteapta decat fagaduinta ta."
22. Capitanul a lasat pe tinerel sa plece si i-a poruncit sa nu spuna nimanui ca i-a descoperit aceste lucruri.
23. In urma, a chemat pe doi sutasi si le-a zis: "La ceasul al treilea din noapte, sa aveti gata doua sute de ostasi, saptezeci de calareti si doua sute de sulitari, ca sa mearga pana la Cezareea."
24. Le-a poruncit sa aduca si dobitoace pentru Pavel, ca sa-l puna calare si sa-l duca sanatos si teafar la dregatorul Felix.
25. Lui Felix i-a scris o scrisoare cu urmatorul cuprins:
26. "Claudius Lisias catre preaalesul dregator Felix: Plecaciune!
27. Acest om pe care l-au prins iudeii era sa fie omorat de ei; si eu m-am dus repede cu ostasi si l-am scos din mana lor, caci am aflat ca este roman.
28. Am vrut sa aflu pricina pentru care-l parau, si l-am adus inaintea soborului lor.
29. Am gasit ca era parat pentru lucruri privitoare la Legea lor, dar ca nu savarsise nicio nelegiuire care sa fie vrednica de moarte sau de lanturi.
30. Mi s-a dat insa de stire ca iudeii il pandesc ca sa-l omoare; l-am trimis indata la tine si am facut cunoscut si celor ce-l invinuiesc sa-ti spuna tie ce au impotriva lui. Fii sanatos."
31. Ostasii, dupa porunca pe care o primisera, au luat pe Pavel si l-au dus noaptea pana la Antipatrida.
32. A doua zi, au lasat pe calareti sa-si urmeze drumul inainte cu el, iar ei s-au intors in cetatuie.
33. Ajunsi in Cezareea, calaretii au dat scrisoarea in mana dregatorului si au adus pe Pavel inaintea lui.
34. Dregatorul, dupa ce a citit scrisoarea, a intrebat din ce tinut este Pavel. Cand a aflat ca este din Cilicia,
35. "Te voi asculta", a zis el, "cand vor veni parasii tai." Si a poruncit sa fie pazit in palatul lui Irod.
...
Zidire, seara
Predică, Ioan 17:1-26, mesaj transmis prin Cătălin Predoiu Descarcă MP3
...
Ioan 17:1. Dupa ce a vorbit astfel, Isus a ridicat ochii spre cer si a zis: "Tata, a sosit ceasul! Proslaveste pe Fiul Tau, ca si Fiul Tau sa Te proslaveasca pe Tine,
2. dupa cum I-ai dat putere peste orice faptura, ca sa dea viata vesnica tuturor acelora pe care I i-ai dat Tu.
3. Si viata vesnica este aceasta: sa Te cunoasca pe Tine, singurul Dumnezeu adevarat, si pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu.
4. Eu Te-am proslavit pe pamant, am sfarsit lucrarea pe care Mi-ai dat-o s-o fac.
5. Si acum, Tata, proslaveste-Ma la Tine insuti cu slava pe care o aveam la Tine, inainte de a fi lumea.
6. Am facut cunoscut Numele Tau oamenilor pe care Mi i-ai dat din lume. Ai Tai erau, si Tu Mi i-ai dat; si ei au pazit Cuvantul Tau.
7. Acum au cunoscut ca tot ce Mi-ai dat Tu vine de la Tine.
8. Caci le-am dat cuvintele pe care Mi le-ai dat Tu. Ei le-au primit si au cunoscut cu adevarat ca de la Tine am iesit si au crezut ca Tu M-ai trimis.
9. Pentru ei Ma rog. Nu Ma rog pentru lume, ci pentru aceia pe care Mi i-ai dat Tu; pentru ca sunt ai Tai: -
10. tot ce este al Meu este al Tau, si ce este al Tau este al Meu - si Eu sunt proslavit in ei.
11. Eu nu mai sunt in lume, dar ei sunt in lume, si Eu vin la Tine. Sfinte Tata, pazeste, in Numele Tau, pe aceia pe care Mi i-ai dat, pentru ca ei sa fie una, cum suntem si Noi.
12. Cand eram cu ei in lume, ii pazeam Eu, in Numele Tau. Eu am pazit pe aceia pe care Mi i-ai dat; si niciunul din ei n-a pierit, afara de fiul pierzarii, ca sa se implineasca Scriptura.
13. Dar acum, Eu vin la Tine; si spun aceste lucruri, pe cand sunt inca in lume, pentru ca sa aiba in ei bucuria Mea deplina.
14. Le-am dat Cuvantul Tau; si lumea i-a urat, pentru ca ei nu sunt din lume, dupa cum Eu nu sunt din lume.
15. Nu Te rog sa-i iei din lume, ci sa-i pazesti de cel rau.
16. Ei nu sunt din lume, dupa cum nici Eu nu sunt din lume.
17. Sfinteste-i prin adevarul Tau: Cuvantul Tau este adevarul.
18. Cum M-ai trimis Tu pe Mine in lume, asa i-am trimis si Eu pe ei in lume.
19. Si Eu insumi Ma sfintesc pentru ei, ca si ei sa fie sfintiti prin adevar.
20. Si Ma rog nu numai pentru ei, ci si pentru cei ce vor crede in Mine prin cuvantul lor.
21. Ma rog ca toti sa fie una, cum Tu, Tata, esti in Mine, si Eu in Tine; ca si ei sa fie una in Noi, pentru ca lumea sa creada ca Tu M-ai trimis.
22. Eu le-am dat slava pe care Mi-ai dat-o Tu, pentru ca ei sa fie una, cum si Noi suntem una -
23. Eu in ei, si Tu in Mine - pentru ca ei sa fie in chip desavarsit una, ca sa cunoasca lumea ca Tu M-ai trimis si ca i-ai iubit cum M-ai iubit pe Mine.
24. Tata, vreau ca acolo unde sunt Eu, sa fie impreuna cu Mine si aceia pe care Mi i-ai dat Tu, ca sa vada slava Mea, slava pe care Mi-ai dat-o Tu; fiindca Tu M-ai iubit inainte de intemeierea lumii.
25. Neprihanitule Tata, lumea nu Te-a cunoscut; dar Eu Te-am cunoscut, si acestia au cunoscut ca Tu M-ai trimis.
26. Eu le-am facut cunoscut Numele Tau si li-l voi mai face cunoscut, pentru ca dragostea cu care M-ai iubit Tu sa fie in ei, si Eu sa fiu in ei."
...
