26, Duminică - zidire, 2

 Zidire, seara Predică, 2 Timotei 4: 14, 15, mesaj transmis prin Mircea Necea    Descarcă MP3

2 Timotei

(4:14) Alexandru, căldărarul, mi-a făcut mult rău. Domnul îi va răsplăti după faptele lui.

(4:15) Păzește-te și tu de el, pentru că este cu totul împotriva cuvintelor noastre!

26, Duminică - zidire, 1

 Zidire, seara Predică, 2 Timotei 4, mesaj transmis prin Novac Prică    Descarcă MP3

2 Timotei

(4:1) Te rog fierbinte, înaintea lui Dumnezeu și înaintea lui Hristos Isus, care are să judece viii și morții, și pentru arătarea și Împărăția Sa:

(4:2) propovăduiește Cuvântul, stăruie asupra lui la timp și ne la timp, mustră, ceartă, îndeamnă cu toată blândețea și învățătura!

(4:3) Căci va veni vremea când oamenii nu vor putea să sufere învățătura sănătoasă, ci îi vor gâdila urechile să audă lucruri plăcute și își vor da învățători după poftele lor.

(4:4) Își vor întoarce urechea de la adevăr și se vor îndrepta spre istorisiri închipuite.

(4:5) Dar tu fii treaz în toate lucrurile, rabdă suferințele, fă lucrul unui evanghelist și împlinește-ți bine slujba!

(4:6) Căci eu sunt gata să fiu turnat ca o jertfă de băutură, și clipa plecării mele este aproape.

(4:7) M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credința.

(4:8) De acum mă așteaptă cununa neprihănirii, pe care mi-o va da în „ziua aceea” Domnul, Judecătorul cel drept. Și nu numai mie, ci și tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui.

(4:9) Caută de vino curând la mine,

(4:10) căci Dima, din dragoste pentru lumea de acum, m-a părăsit și a plecat la Tesalonic! Crescens s-a dus în Galatia, Tit – în Dalmația.

(4:11) Numai Luca este cu mine. Ia-l pe Marcu și adu-l cu tine, căci el îmi este de folos pentru slujbă!

(4:12) Pe Tihic l-am trimis la Efes.

(4:13) Când vei veni, adu-mi mantaua pe care am lăsat-o în Troa, la Carp, și cărțile, mai ales pe cele de piele!

(4:14) Alexandru, căldărarul, mi-a făcut mult rău. Domnul îi va răsplăti după faptele lui.

(4:15) Păzește-te și tu de el, pentru că este cu totul împotriva cuvintelor noastre!

(4:16) La întâiul meu răspuns de apărare nimeni n-a fost cu mine, ci toți m-au părăsit. Să nu li se țină în socoteală lucrul acesta!

(4:17) Însă Domnul a stat lângă mine și m-a întărit, pentru ca propovăduirea să fie vestită pe deplin prin mine și s-o audă toate neamurile. Și am fost izbăvit din gura leului.

(4:18) Domnul mă va izbăvi de orice lucru rău și mă va mântui, ca să intru în Împărăția Lui cerească. A Lui să fie slava în vecii vecilor! Amin!

(4:19) Spune-le sănătate Priscilei și lui Acuila și casei lui Onisifor!

(4:20) Erast a rămas în Corint, iar pe Trofim l-am lăsat bolnav în Milet.

(4:21) Caută de vino înainte de iarnă! Eubul și Pudens, Linus, Claudia și toți frații îți trimit sănătate.

(4:22) Domnul Isus Hristos să fie cu duhul tău! Harul să fie cu voi! Amin!

26, Duminică - ev

 Evanghelizare, dimineața Predică, Luca 19: 1-10, mesaj transmis prin Robert Stoian        Descarcă MP3

Luca

(19:1) Isus a intrat în Ierihon și străbătea cetatea.

(19:2) Și iată că acolo era un om bogat, pe nume Zacheu, mai-marele vameșilor.

(19:3) El căuta să vadă care este Isus, dar nu putea de mulțime, căci era mic de statură.

(19:4) A alergat înainte și s-a suit într-un sicomor ca să-L vadă, fiindcă pe acolo avea să treacă.

(19:5) Isus, când a ajuns la locul acela, Și-a ridicat ochii și i-a zis: „Zacheu, coboară iute, căci astăzi trebuie să rămân în casa ta!”

(19:6) Zacheu a coborât repede și L-a primit cu bucurie.

(19:7) Când au văzut, toți au început să cârtească, zicând: „A intrat să găzduiască la un om păcătos!”

(19:8) Dar Zacheu a stat în picioare și I-a zis Domnului: „Iată, Doamne, jumătate din avuția mea o dau săracilor și, dacă am înșelat pe cineva cu ceva, îi dau înapoi împătrit.”

(19:9) Isus a zis despre el: „Astăzi a ajuns mântuirea în această casă, căci și el este un fiu al lui Avraam.

(19:10) Pentru că Fiul Omului a venit să caute și să mântuiască ce era pierdut.”

26, Duminică - zidire

 Zidire, dimineața Predică, 1 Împărați 21: 1-16, mesaj transmis prin Novac Prică    Descarcă MP3

1 Împărați

(21:1) După aceste lucruri, iată ce s-a întâmplat. Nabot, izreelitul, avea o vie la Izreel, lângă palatul lui Ahab, regele Samariei.

(21:2) Și Ahab i-a vorbit astfel lui Nabot: „Dă-mi mie via ta, ca să fac din ea o grădină de legume, căci este aproape de casa mea! În locul ei îți voi da o vie mai bună sau, dacă preferi așa, îți voi plăti prețul ei în argint.”

(21:3) Dar Nabot i-a răspuns lui Ahab: „Ferească DOMNUL să-ți dau moștenirea părinților mei!”

(21:4) Atunci Ahab a intrat în palat, cuprins de ciudă și de mânie din pricina cuvântului pe care i-l spusese Nabot, izreelitul: „Nu-ți dau moștenirea părinților mei!” S-a culcat în patul lui, și-a întors fața și n-a mâncat nimic.

(21:5) Nevasta sa, Izabela, a venit la el și i-a zis: „De ce te-ai înciudat și nu vrei să mănânci?”

(21:6) El i-a răspuns: „Am vorbit cu Nabot, izreelitul, și i-am zis: «Dă-mi via ta pe preț de argint sau, dacă vrei, îți voi da o altă vie în locul ei!» Dar el mi-a răspuns: «Nu-ți dau via mea!»”

(21:7) Atunci, Izabela, nevasta lui, i-a zis: „Nu ești tu, acum, rege peste Israel? Scoală-te, mănâncă și fii cu inima veselă, căci eu îți voi da via lui Nabot, izreelitul!”

(21:8) Apoi Izabela a scris niște scrisori în numele lui Ahab, le-a pecetluit cu pecetea lui și le-a trimis bătrânilor și oamenilor cu vază care locuiau cu Nabot în cetatea lui.

(21:9) Și în scrisori a scris așa: „Vestiți un post, puneți-l pe Nabot în fruntea poporului

(21:10) și puneți-i în față doi oameni de nimic, care să dea această mărturie împotriva lui: «I-ai blestemat pe Dumnezeu și pe rege!» Apoi să-l scoateți afară și să-l ucideți cu pietre!”

(21:11) Cei din cetatea lui Nabot, bătrânii și oamenii cu vază care locuiau în cetatea lui, au făcut cum le spusese Izabela și cum era scris în scrisorile pe care li le trimisese ea.

(21:12) Au vestit un post și l-au pus pe Nabot în fruntea poporului.

(21:13) Cei doi oameni de nimic au venit și s-au așezat în fața lui și aceiași oameni de nimic au dat mărturie împotriva lui Nabot, înaintea poporului, zicând: „Nabot i-a blestemat pe Dumnezeu și pe rege!” Atunci l-au scos afară din cetate și l-au ucis cu pietre.

(21:14) Și au trimis să-i spună Izabelei: „Nabot a fost ucis cu pietre.”

(21:15) Când a auzit Izabela că Nabot fusese ucis cu pietre, i-a zis lui Ahab: „Du-te și ia în stăpânire via lui Nabot, izreelitul, care n-a vrut să ți-o dea pe preț de argint, căci Nabot nu mai trăiește; a murit!”

(21:16) Ahab, auzind că a murit Nabot, a coborât degrabă la via lui Nabot, izreelitul, ca s-o ia în stăpânire.

23, Joi

 Zidire, seara Predică, Ioan 7: 1-9, mesaj transmis prin Nelu Istrate    Descarcă MP3

Ioan

(7:1) După aceea Isus străbătea Galileea; nu voia să stea în Iudeea, pentru că iudeii căutau să-L omoare.

(7:2) Și praznicul iudeilor, praznicul zis al Corturilor, era aproape.

(7:3) Frații Lui I-au zis: „Pleacă de aici și du-Te în Iudeea, ca să vadă și ucenicii Tăi lucrările pe care le faci!

(7:4) Nimeni nu face ceva în ascuns când caută să se facă cunoscut. Dacă faci aceste lucruri, arată-Te lumii!”

(7:5) Căci nici frații Lui nu credeau în El.

(7:6) Isus le-a zis: „Vremea Mea n-a sosit încă, dar vouă vremea totdeauna vă este prielnică.

(7:7) Pe voi lumea nu vă poate urî; pe Mine Mă urăște, pentru că mărturisesc despre ea că lucrările ei sunt rele.

(7:8) Suiți-vă voi la praznicul acesta; Eu încă nu Mă sui la praznicul acesta, fiindcă nu Mi s-a împlinit încă vremea.”

(7:9) După ce le-a spus aceste lucruri, a rămas în Galileea.