Zidire, seara Predică, 2 Timotei 1: 5-18, mesaj transmis prin Liviu Grosu Descarcă MP3
2 Timotei
(1:5) Îmi aduc aminte de credința ta neprefăcută, care s-a sălășluit întâi în bunica ta Lois și în mama ta, Eunice, și sunt încredințat că și în tine.
(1:6) De aceea îți aduc aminte să înflăcărezi darul lui Dumnezeu care este în tine prin punerea mâinilor mele.
(1:7) Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste și de chibzuință.
(1:8) Să nu-ți fie rușine dar de mărturisirea Domnului nostru, nici de mine, întemnițatul Lui, ci suferă împreună cu Evanghelia, prin puterea lui Dumnezeu!
(1:9) El ne-a mântuit și ne-a dat o chemare sfântă, nu pentru faptele noastre, ci după hotărârea Lui și după harul care ne-a fost dat în Hristos Isus înainte de veșnicii,
(1:10) dar care a fost descoperit acum prin arătarea Mântuitorului nostru Hristos Isus, care a nimicit moartea și a adus la lumină viața și neputrezirea, prin Evanghelie.
(1:11) Propovăduitorul și apostolul ei am fost pus eu și învățător al neamurilor.
(1:12) Și din pricina aceasta sufăr aceste lucruri, dar nu mi-e rușine, căci știu în cine am crezut. Și sunt încredințat că El are putere să păzească ce I-am încredințat până în ziua aceea.
(1:13) Dreptarul învățăturilor sănătoase pe care le-ai auzit de la mine ține-l cu credința și dragostea care este în Hristos Isus!
(1:14) Lucrul acela bun care ți s-a încredințat păzește-l prin Duhul Sfânt, care locuiește în noi!
(1:15) Știi că cei ce sunt în Asia toți m-au părăsit; între alții, și Figel și Ermogen.
(1:16) Domnul să-Și verse îndurarea peste casa lui Onisifor, căci de multe ori m-a mângâiat și nu i-a fost rușine de lanțul meu.
(1:17) Nu numai atât, dar, când a fost în Roma, m-a căutat cu multă grijă și m-a găsit.
(1:18) Dea Domnul să capete îndurare de la Domnul în „ziua aceea”! Tu știi foarte bine cât ajutor mi-a dat el în Efes.
