Zidire, seara Predică, 2 Timotei 4, mesaj transmis prin Novac PricăDescarcă MP3
2 Timotei
(4:1) Te rog fierbinte, înaintea lui Dumnezeu și înaintea lui Hristos Isus, care are să judece viii și morții, și pentru arătarea și Împărăția Sa:
(4:2) propovăduiește Cuvântul, stăruie asupra lui la timp și ne la timp, mustră, ceartă, îndeamnă cu toată blândețea și învățătura!
(4:3) Căci va veni vremea când oamenii nu vor putea să sufere învățătura sănătoasă, ci îi vor gâdila urechile să audă lucruri plăcute și își vor da învățători după poftele lor.
(4:4) Își vor întoarce urechea de la adevăr și se vor îndrepta spre istorisiri închipuite.
(4:5) Dar tu fii treaz în toate lucrurile, rabdă suferințele, fă lucrul unui evanghelist și împlinește-ți bine slujba!
(4:6) Căci eu sunt gata să fiu turnat ca o jertfă de băutură, și clipa plecării mele este aproape.
(4:7) M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credința.
(4:8) De acum mă așteaptă cununa neprihănirii, pe care mi-o va da în „ziua aceea” Domnul, Judecătorul cel drept. Și nu numai mie, ci și tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui.
(4:9) Caută de vino curând la mine,
(4:10) căci Dima, din dragoste pentru lumea de acum, m-a părăsit și a plecat la Tesalonic! Crescens s-a dus în Galatia, Tit – în Dalmația.
(4:11) Numai Luca este cu mine. Ia-l pe Marcu și adu-l cu tine, căci el îmi este de folos pentru slujbă!
(4:12) Pe Tihic l-am trimis la Efes.
(4:13) Când vei veni, adu-mi mantaua pe care am lăsat-o în Troa, la Carp, și cărțile, mai ales pe cele de piele!
(4:14) Alexandru, căldărarul, mi-a făcut mult rău. Domnul îi va răsplăti după faptele lui.
(4:15) Păzește-te și tu de el, pentru că este cu totul împotriva cuvintelor noastre!
(4:16) La întâiul meu răspuns de apărare nimeni n-a fost cu mine, ci toți m-au părăsit. Să nu li se țină în socoteală lucrul acesta!
(4:17) Însă Domnul a stat lângă mine și m-a întărit, pentru ca propovăduirea să fie vestită pe deplin prin mine și s-o audă toate neamurile. Și am fost izbăvit din gura leului.
(4:18) Domnul mă va izbăvi de orice lucru rău și mă va mântui, ca să intru în Împărăția Lui cerească. A Lui să fie slava în vecii vecilor! Amin!
(4:19) Spune-le sănătate Priscilei și lui Acuila și casei lui Onisifor!
(4:20) Erast a rămas în Corint, iar pe Trofim l-am lăsat bolnav în Milet.
(4:21) Caută de vino înainte de iarnă! Eubul și Pudens, Linus, Claudia și toți frații îți trimit sănătate.
(4:22) Domnul Isus Hristos să fie cu duhul tău! Harul să fie cu voi! Amin!
Zidire, dimineața Predică, 1 Împărați 21: 1-16, mesaj transmis prin Novac PricăDescarcă MP3
1 Împărați
(21:1) După aceste lucruri, iată ce s-a întâmplat. Nabot, izreelitul, avea o vie la Izreel, lângă palatul lui Ahab, regele Samariei.
(21:2) Și Ahab i-a vorbit astfel lui Nabot: „Dă-mi mie via ta, ca să fac din ea o grădină de legume, căci este aproape de casa mea! În locul ei îți voi da o vie mai bună sau, dacă preferi așa, îți voi plăti prețul ei în argint.”
(21:3) Dar Nabot i-a răspuns lui Ahab: „Ferească DOMNUL să-ți dau moștenirea părinților mei!”
(21:4) Atunci Ahab a intrat în palat, cuprins de ciudă și de mânie din pricina cuvântului pe care i-l spusese Nabot, izreelitul: „Nu-ți dau moștenirea părinților mei!” S-a culcat în patul lui, și-a întors fața și n-a mâncat nimic.
(21:5) Nevasta sa, Izabela, a venit la el și i-a zis: „De ce te-ai înciudat și nu vrei să mănânci?”
(21:6) El i-a răspuns: „Am vorbit cu Nabot, izreelitul, și i-am zis: «Dă-mi via ta pe preț de argint sau, dacă vrei, îți voi da o altă vie în locul ei!» Dar el mi-a răspuns: «Nu-ți dau via mea!»”
(21:7) Atunci, Izabela, nevasta lui, i-a zis: „Nu ești tu, acum, rege peste Israel? Scoală-te, mănâncă și fii cu inima veselă, căci eu îți voi da via lui Nabot, izreelitul!”
(21:8) Apoi Izabela a scris niște scrisori în numele lui Ahab, le-a pecetluit cu pecetea lui și le-a trimis bătrânilor și oamenilor cu vază care locuiau cu Nabot în cetatea lui.
(21:9) Și în scrisori a scris așa: „Vestiți un post, puneți-l pe Nabot în fruntea poporului
(21:10) și puneți-i în față doi oameni de nimic, care să dea această mărturie împotriva lui: «I-ai blestemat pe Dumnezeu și pe rege!» Apoi să-l scoateți afară și să-l ucideți cu pietre!”
(21:11) Cei din cetatea lui Nabot, bătrânii și oamenii cu vază care locuiau în cetatea lui, au făcut cum le spusese Izabela și cum era scris în scrisorile pe care li le trimisese ea.
(21:12) Au vestit un post și l-au pus pe Nabot în fruntea poporului.
(21:13) Cei doi oameni de nimic au venit și s-au așezat în fața lui și aceiași oameni de nimic au dat mărturie împotriva lui Nabot, înaintea poporului, zicând: „Nabot i-a blestemat pe Dumnezeu și pe rege!” Atunci l-au scos afară din cetate și l-au ucis cu pietre.
(21:14) Și au trimis să-i spună Izabelei: „Nabot a fost ucis cu pietre.”
(21:15) Când a auzit Izabela că Nabot fusese ucis cu pietre, i-a zis lui Ahab: „Du-te și ia în stăpânire via lui Nabot, izreelitul, care n-a vrut să ți-o dea pe preț de argint, căci Nabot nu mai trăiește; a murit!”
(21:16) Ahab, auzind că a murit Nabot, a coborât degrabă la via lui Nabot, izreelitul, ca s-o ia în stăpânire.
Zidire, seara Predică, 2 Timotei 4: 1-8, mesaj transmis prin Novac PricăDescarcă MP3
2 Timotei
(4:1) Te rog fierbinte, înaintea lui Dumnezeu și înaintea lui Hristos Isus, care are să judece viii și morții, și pentru arătarea și Împărăția Sa:
(4:2) propovăduiește Cuvântul, stăruie asupra lui la timp și ne la timp, mustră, ceartă, îndeamnă cu toată blândețea și învățătura!
(4:3) Căci va veni vremea când oamenii nu vor putea să sufere învățătura sănătoasă, ci îi vor gâdila urechile să audă lucruri plăcute și își vor da învățători după poftele lor.
(4:4) Își vor întoarce urechea de la adevăr și se vor îndrepta spre istorisiri închipuite.
(4:5) Dar tu fii treaz în toate lucrurile, rabdă suferințele, fă lucrul unui evanghelist și împlinește-ți bine slujba!
(4:6) Căci eu sunt gata să fiu turnat ca o jertfă de băutură, și clipa plecării mele este aproape.
(4:7) M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credința.
(4:8) De acum mă așteaptă cununa neprihănirii, pe care mi-o va da în „ziua aceea” Domnul, Judecătorul cel drept. Și nu numai mie, ci și tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui.
Zidire, seara Predică, 2 Timotei 2: 1-7, mesaj transmis prin Novac PricăDescarcă MP3
2 Timotei (2:1) Tu dar, copilul meu, întărește-te în harul care este în Hristos Isus! (2:2) Și ce-ai auzit de la mine în fața multor martori încredințează la oameni de încredere, care să fie în stare să-i învețe și pe alții! (2:3) Suferă împreună cu mine, ca un bun ostaș al lui Hristos! (2:4) Niciun ostaș nu se încurcă cu treburile vieții, dacă vrea să-i placă celui ce l-a înscris la oaste. (2:5) Și cine luptă la jocuri nu este încununat dacă nu s-a luptat după rânduieli. (2:6) Plugarul trebuie să muncească înainte să strângă roadele. (2:7) Înțelege ce-ți spun; Domnul îți va da pricepere în toate lucrurile.
Zidire, dimineața Predică, Iosua 14: 6-15, mesaj transmis prin Novac PricăDescarcă MP3
Iosua
(14:6) Fiii lui Iuda s-au apropiat de Iosua la Ghilgal; și Caleb, fiul lui Iefune, chenizitul, i-a zis: „Știi ce i-a spus Domnul lui Moise, omul lui Dumnezeu, cu privire la mine și cu privire la tine, la Cades-Barnea.
(14:7) Eram în vârstă de patruzeci de ani când m-a trimis Moise, robul Domnului, din Cades-Barnea ca să iscodesc țara, și i-am adus știri așa cum îmi spunea inima mea curată.
(14:8) Frații mei care se suiseră împreună cu mine au tăiat inima poporului, dar eu am urmat în totul calea Domnului, Dumnezeului meu.
(14:9) Și în ziua aceea Moise a jurat și a zis: «Țara în care a călcat piciorul tău va fi moștenirea ta pe vecie, pentru tine și pentru copiii tăi, pentru că ai urmat în totul voia Domnului, Dumnezeului meu.»
(14:10) Acum iată că Domnul m-a ținut în viață, cum a spus. Sunt patruzeci și cinci de ani de când îi vorbea Domnul astfel lui Moise, când umbla Israel prin pustie, și acum iată că azi sunt în vârstă de optzeci și cinci de ani.
(14:11) Și astăzi sunt tot așa de tare ca în ziua când m-a trimis Moise; am tot atâta putere câtă aveam atunci, fie pentru luptă, fie ca să merg în fruntea voastră.
(14:12) Dă-mi dar muntele acesta despre care a vorbit Domnul pe vremea aceea, căci ai auzit atunci că acolo sunt anachimi și că sunt cetăți mari și întărite! Domnul va fi, poate, cu mine și-i voi izgoni, cum a spus Domnul.”
(14:13) Iosua l-a binecuvântat pe Caleb, fiul lui Iefune, și i-a dat ca moștenire Hebronul.
(14:14) Astfel, Caleb, fiul lui Iefune, chenizitul, a avut de moștenire până în ziua de azi Hebronul, pentru că urmase în totul calea Domnului, Dumnezeului lui Israel.
(14:15) Hebronul se chema mai înainte Chiriat-Arba – Arba fusese omul cel mai mare dintre anachimi. Și țara s-a odihnit de război.
Zidire, seara Predică, 2 Timotei 1: 1-10, mesaj transmis prin Novac PricăDescarcă MP3
2 Timotei
(1:1) Pavel, apostol al lui Hristos Isus prin voia lui Dumnezeu, după făgăduința vieții care este în Hristos Isus,
(1:2) către Timotei, copilul meu preaiubit: har, îndurare și pace de la Dumnezeu Tatăl și de la Hristos Isus, Domnul nostru!
(1:3) Îi mulțumesc lui Dumnezeu, căruia Îi slujesc cu un cuget curat, din moși-strămoși, că neîntrerupt te pomenesc în rugăciunile mele, zi și noapte.
(1:4) Căci mi-aduc aminte de lacrimile tale și doresc să te văd, ca să mă umplu de bucurie.
(1:5) Îmi aduc aminte de credința ta neprefăcută, care s-a sălășluit întâi în bunica ta Lois și în mama ta, Eunice, și sunt încredințat că și în tine.
(1:6) De aceea îți aduc aminte să înflăcărezi darul lui Dumnezeu care este în tine prin punerea mâinilor mele.
(1:7) Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste și de chibzuință.
(1:8) Să nu-ți fie rușine dar de mărturisirea Domnului nostru, nici de mine, întemnițatul Lui, ci suferă împreună cu Evanghelia, prin puterea lui Dumnezeu!
(1:9) El ne-a mântuit și ne-a dat o chemare sfântă, nu pentru faptele noastre, ci după hotărârea Lui și după harul care ne-a fost dat în Hristos Isus înainte de veșnicii,
(1:10) dar care a fost descoperit acum prin arătarea Mântuitorului nostru Hristos Isus, care a nimicit moartea și a adus la lumină viața și neputrezirea, prin Evanghelie.
Zidire, dimineața Predică, Ioan 20: 24-29, mesaj transmis prin Novac PricăDescarcă MP3
Ioan
(20:24) Toma, zis Geamănul, unul din cei doisprezece, nu era cu ei când a venit Isus.
(20:25) Ceilalți ucenici i-au zis deci: „L-am văzut pe Domnul!” Dar el le-a răspuns: „Dacă nu voi vedea în mâinile Lui semnul cuielor și dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor și dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede.”
(20:26) După opt zile, ucenicii lui Isus erau iarăși în casă; și era și Toma împreună cu ei. Pe când erau ușile încuiate, a venit Isus, a stat în mijloc și le-a zis: „Pace vouă!”
(20:27) Apoi i-a zis lui Toma: „Adu-ți degetul încoace și uită-te la mâinile Mele și adu-ți mâna și pune-o în coasta Mea; și nu fi necredincios, ci credincios!”
(20:28) Drept răspuns, Toma I-a zis: „Domnul meu și Dumnezeul meu!”
(20:29) „Toma”, i-a zis Isus, „pentru că M-ai văzut, ai crezut. Ferice de cei ce n-au văzut, și au crezut!”
Zidire, seara Predică, Faptele Apostolilor 10: 1-8, mesaj transmis prin Novac PricăDescarcă MP3
Faptele apostolilor
(10:1) În Cezareea era un om cu numele Corneliu, sutaș din ceata de ostași numită Italiana.
(10:2) Omul acesta era cucernic și temător de Dumnezeu, împreună cu toată casa lui. El făcea multe milostenii norodului și se ruga totdeauna lui Dumnezeu.
(10:3) Pe la ceasul al nouălea din zi a văzut lămurit într-o vedenie un înger al lui Dumnezeu că a intrat la el și i-a zis: „Corneliu!”
(10:4) Corneliu s-a uitat țintă la el, s-a înfricoșat și a răspuns: „Ce este, Doamne?” Și îngerul i-a zis: „Rugăciunile și milosteniile tale s-au suit înaintea lui Dumnezeu, și El Și-a adus aminte de ele.
(10:5) Trimite acum niște oameni la Iope și cheamă-l pe Simon, zis și Petru;
(10:6) el găzduiește la un om numit Simon Tăbăcarul, a cărui casă este lângă mare: acela îți va spune ce trebuie să faci.”
(10:7) Cum a plecat îngerul care vorbise cu el, Corneliu a chemat două dintre slugile sale și un ostaș cucernic, din aceia care-i slujeau în tot timpul,
(10:8) și, după ce le-a istorisit totul, i-a trimis la Iope.
Evanghelizare, dimineața Predică, Luca 10: 25-37, mesaj transmis prin Novac PricăDescarcă MP3
Luca
(10:25) Un învățător al Legii s-a sculat să-L ispitească pe Isus și I-a zis: „Învățătorule, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?”
(10:26) Isus i-a zis: „Ce este scris în Lege? Cum citești în ea?”
(10:27) El a răspuns: „Să-L iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta și cu tot cugetul tău și pe aproapele tău ca pe tine însuți.”
(10:28) „Bine ai răspuns”, i-a zis Isus; „fă așa, și vei avea viața veșnică!”
(10:29) Dar el, care voia să se îndreptățească, I-a zis lui Isus: „Și cine este aproapele meu?”
(10:30) Isus a luat din nou cuvântul și a zis: „Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon. A căzut între niște tâlhari, care l-au dezbrăcat, l-au jefuit de tot, l-au bătut zdravăn, au plecat și l-au lăsat aproape mort.
(10:31) Din întâmplare, se cobora pe același drum un preot; și când l-a văzut pe omul acesta, a trecut înainte pe alături.
(10:32) Un levit trecea și el prin locul acela; și când l-a văzut, a trecut înainte pe alături.
(10:33) Dar un samaritean , care era în călătorie, a venit în locul unde era el și, când l-a văzut, i s-a făcut milă de el.
(10:34) S-a apropiat de i-a legat rănile și a turnat peste ele untdelemn și vin, apoi l-a pus pe dobitocul lui, l-a dus la un han și a îngrijit de el.
(10:35) A doua zi, când a pornit la drum, a scos doi lei, i-a dat hangiului și i-a zis: «Ai grijă de el, și orice vei mai cheltui îți voi da înapoi la întoarcere!»
(10:36) Care dintre aceștia trei ți se pare că a dat dovadă că este aproapele celui ce căzuse între tâlhari?”
(10:37) „Cel ce și-a făcut milă cu el”, a răspuns învățătorul Legii. „Du-te de fă și tu la fel”, i-a zis Isus.
Zidire, seara Predică, 1 Timotei 6: 11, 12, mesaj transmis prin Novac PricăDescarcă MP3
1 Timotei
(6:11) Iar tu, om al lui Dumnezeu, fugi de aceste lucruri și caută neprihănirea, evlavia, credința, dragostea, răbdarea, blândețea!
(6:12) Luptă-te lupta cea bună a credinței; apucă viața veșnică la care ai fost chemat și pentru care ai făcut acea frumoasă mărturisire înaintea multor martori!
(6:13) Te îndemn, înaintea lui Dumnezeu, care dă viață tuturor lucrurilor, și înaintea lui Hristos Isus, care a făcut acea frumoasă mărturisire înaintea lui Pilat din Pont,
(6:14) să păzești porunca fără prihană și fără vină, până la arătarea Domnului nostru Isus Hristos
Zidire, seara
Predică, 1 Corinteni 14:12, mesaj transmis prin Novac Prică Descarcă MP3
...
1 Corinteni 14:12. Tot asa si voi, fiindca ravniti dupa daruri duhovnicesti, sa cautati sa le aveti din belsug, in vederea zidirii sufletesti a Bisericii.
...
Evanghelizare, dimineața
Predică, Genesa 19:12-29, mesaj transmis prin Novac Prică Descarcă MP3
...
Genesa 19:12. Barbatii aceia au zis lui Lot: "Pe cine mai ai aici? Gineri, fii si fiice si tot ce ai in cetate: scoate-i din locul acesta.
13. Caci avem sa nimicim locul acesta, pentru ca a ajuns mare plangere inaintea Domnului impotriva locuitorilor lui. De aceea ne-a trimis Domnul, ca sa-l nimicim."
14. Lot a iesit si a vorbit cu ginerii sai, care luasera pe fetele lui: "Sculati-va", a zis el, "iesiti din locul acesta; caci Domnul are sa nimiceasca cetatea." Dar ginerii lui credeau ca glumeste.
15. Cand s-a crapat de ziua, ingerii au staruit de Lot, zicand: "Scoala-te, ia-ti nevasta si cele doua fete, care se afla aici, ca sa nu pieri si tu in nelegiuirea cetatii."
16. Si, fiindca Lot zabovea, barbatii aceia l-au apucat de mana, pe el, pe nevasta sa si pe cele doua fete ale lui, caci Domnul voia sa-l crute; l-au scos si l-au lasat afara din cetate.
17. Dupa ce i-au scos afara, unul din ei a zis: "Scapa-ti viata; sa nu te uiti inapoi si sa nu te opresti in vreun loc din campie: scapa la munte, ca sa nu pieri."
18. Lot le-a zis: "O! nu, Doamne!
19. Iata ca am capatat trecere inaintea Ta si ai aratat mare indurare fata de mine, pastrandu-mi viata; dar nu pot sa fug la munte inainte ca sa ma atinga prapadul, si voi pieri.
20. Iata, cetatea aceasta este destul de aproape ca sa fug in ea si este mica. O! de as putea sa fug acolo… este asa de mica… Si sa scap cu viata!"
21. Si El i-a zis: "Iata ca-ti fac si hatarul acesta si nu voi nimici cetatea de care vorbesti.
22. Grabeste-te de fugi in ea, caci nu pot face nimic pana nu vei ajunge acolo." Pentru aceea s-a pus cetatii aceleia numele Toar.
23. Rasarea soarele pe pamant cand a intrat Lot in Toar.
24. Atunci Domnul a facut sa ploua peste Sodoma si peste Gomora pucioasa si foc de la Domnul din cer.
25. A nimicit cu desavarsire cetatile acelea, toata campia si pe toti locuitorii cetatilor si tot ce crestea pe pamant.
26. Nevasta lui Lot s-a uitat inapoi si s-a prefacut intr-un stalp de sare.
27. Avraam s-a sculat a doua zi dis-de-dimineata si s-a dus la locul unde statuse inaintea Domnului.
28. Si-a indreptat privirile spre Sodoma si Gomora si spre toata campia; si iata ca a vazut ridicandu-se de pe pamant un fum, ca fumul unui cuptor.
29. Cand a nimicit Dumnezeu cetatile campiei, Si-a adus aminte de Avraam; si a scapat pe Lot din mijlocul prapadului prin care a surpat din temelie cetatile unde isi asezase Lot locuinta.
...
Zidire, seara
Predică, Faptele Apostolilor 28:17-29, mesaj transmis prin Novac Prică Descarcă MP3
...
Faptele Apostolilor 28:17. Dupa trei zile, Pavel a chemat pe mai marii iudeilor; si, cand s-au adunat, le-a zis: "Fratilor, fara sa fi facut ceva impotriva norodului sau obiceiurilor parintilor nostri, am fost bagat la inchisoare in Ierusalim, si de acolo am fost dat in mainile romanilor.
18. Dupa ce m-au supus la cercetare, ei aveau de gand sa-mi dea drumul, pentru ca nu era in mine nicio vina vrednica de moarte.
19. Dar iudeii s-au impotrivit, si am fost silit sa cer sa fiu judecat de cezar, fara sa am de altfel niciun gand sa parasc neamul meu.
20. De aceea, v-am chemat sa va vad si sa vorbesc cu voi; caci din pricina nadejdii lui Israel port eu acest lant."
21. Ei i-au raspuns: "Noi n-am primit din Iudeea nicio scrisoare cu privire la tine si n-a venit aici niciun frate care sa fi spus sau sa fi vorbit ceva rau despre tine.
22. Dar am vrea sa auzim parerea ta, pentru ca stim ca partida aceasta pretutindeni starneste impotrivire."
23. I-au hotarat o zi si au venit mai multi la locuinta lui. Pavel le-a vestit Imparatia lui Dumnezeu, le-a adus dovezi si a cautat sa-i incredinteze, prin Legea lui Moise si prin Proroci, despre lucrurile privitoare la Isus. Vorbirea tinea de dimineata pana seara.
24. Unii au crezut ce le spunea el, iar altii n-au crezut.
25. Fiindca ei au plecat acasa in neintelegere unii cu altii, Pavel n-a adaugat decat aceste vorbe: "Bine a spus Duhul Sfant prin prorocul Isaia catre parintii vostri,
26. cand a zis: "Du-te la poporul acesta si zi-i: "Veti auzi cu urechile voastre, si nu veti intelege; cu ochii vostri veti privi, si nu veti vedea.
27. Caci inima acestui norod s-a impietrit; ei aud greu cu urechile, si-au inchis ochii, ca nu cumva sa vada cu ochii, sa auda cu urechile, sa inteleaga cu inima, sa se intoarca la Dumnezeu, si sa-i vindec."
28. Sa stiti, dar, ca mantuirea aceasta a lui Dumnezeu a fost trimisa neamurilor, si o vor asculta."
29. Cand a zis aceste vorbe, iudeii au plecat, vorbind cu aprindere intre ei.
...
Zidire, seara
Predică, Faptele Apostolilor 28:1-2, mesaj transmis prin Novac Prică Descarcă MP3
...
Faptele Apostolilor 28 :1. Dupa ce am scapat de primejdie, am aflat ca ostrovul se chema Malta.
2. Barbarii ne-au aratat o bunavointa putin obisnuita; ne-au primit pe toti la un foc mare, pe care-l aprinsesera din pricina ca ploua si se lasase un frig mare.
...
Evanghelizare, dimineața
Predică, 2 Împărați 5:1-15, mesaj transmis prin Novac Prică Descarcă MP3
...
2 Împărați 5:1. Naaman, capetenia ostirii imparatului Siriei, avea trecere inaintea stapanului sau si mare vaza; caci prin el izbavise Domnul pe sirieni. Dar omul acesta tare si viteaz era lepros.
2. Si sirienii iesisera in cete la o lupta si adusesera roaba pe o fetita din tara lui Israel. Ea era in slujba nevestei lui Naaman.
3. Si ea a zis stapanei sale: "Of, daca domnul meu ar fi la prorocul acela din Samaria, prorocul l-ar tamadui de lepra lui!"
4. Naaman s-a dus si a spus stapanului sau: "Fata aceea din tara lui Israel a vorbit asa si asa."
5. Si imparatul Siriei a zis: "Du-te la Samaria, si voi trimite o scrisoare imparatului lui Israel." A plecat, luand cu el zece talanti de argint, sase mii de sicli de aur si zece haine de schimb.
6. A dus imparatului lui Israel scrisoarea, care glasuia asa: "Acum, cand vei primi scrisoarea aceasta, vei sti ca iti trimit pe slujitorul meu Naaman, ca sa-l vindeci de lepra lui."
7. Dupa ce a citit scrisoarea, imparatul lui Israel si-a rupt hainele si a zis: "Oare sunt eu Dumnezeu, ca sa omor si sa inviez, de-mi spune sa vindec pe un om de lepra lui? Sa stiti dar, si sa intelegeti ca el cauta prilej de cearta cu mine."
8. Cand a auzit Elisei, omul lui Dumnezeu, ca imparatul lui Israel si-a sfasiat hainele, a trimis sa spuna imparatului: "Pentru ce ti-ai sfasiat hainele? Lasa-l sa vina la mine si va sti ca este un proroc in Israel."
9. Naaman a venit cu caii si cu carul lui si s-a oprit la poarta casei lui Elisei.
10. Elisei a trimis sa-i spuna printr-un sol: "Du-te si scalda-te de sapte ori in Iordan; si carnea ti se va face sanatoasa si vei fi curat."
11. Naaman s-a maniat si a plecat, zicand: "Eu credeam ca va iesi la mine, se va infatisa el insusi, va chema Numele Domnului Dumnezeului lui, isi va duce mana pe locul ranii si va vindeca lepra.
12. Nu sunt oare raurile Damascului, Abana si Parpar, mai bune decat toate apele lui Israel? N-as fi putut oare sa ma spal in ele si sa ma fac curat?" Si s-a intors si a plecat plin de manie.
13. Dar slujitorii lui s-au apropiat sa-i vorbeasca si au zis: "Parinte, daca prorocul ti-ar fi cerut un lucru greu, nu l-ai fi facut? Cu atat mai mult trebuie sa faci ce ti-a spus: "Scalda-te, si vei fi curat."
14. S-a coborat atunci si s-a cufundat de sapte ori in Iordan, dupa cuvantul omului lui Dumnezeu; si carnea lui s-a facut iarasi cum este carnea unui copilas, si s-a curatat.
15. Naaman s-a intors la omul lui Dumnezeu cu tot alaiul lui. Cand a ajuns, s-a infatisat inaintea lui si a zis: "Iata, cunosc acum ca nu este Dumnezeu pe tot pamantul, decat in Israel. Si acum, primeste, rogu-te, un dar din partea robului tau."
...
Zidire, seara
Predică, Faptele Apostolilor 12:1-17, mesaj transmis prin Novac Prică Descarcă MP3
...
1. Cam in aceeasi vreme, imparatul Irod a pus mainile pe unii din biserica, pentru ca sa-i chinuiasca;
2. si a ucis cu sabia pe Iacov, fratele lui Ioan.
3. Cand a vazut ca lucrul acesta place iudeilor, a mai pus mana si pe Petru. - Erau zilele praznicului Azimelor. -
4. Dupa ce l-a prins si l-a bagat in temnita, l-a pus sub paza a patru cete de cate patru ostasi, cu gand ca dupa Pasti sa-l scoata inaintea norodului.
5. Deci Petru era pazit in temnita, si biserica nu inceta sa inalte rugaciuni catre Dumnezeu pentru el.
6. In noaptea zilei cand avea de gand Irod sa-l infatiseze la judecata, Petru dormea intre doi ostasi, legat de maini cu doua lanturi; si niste pazitori pazeau temnita la usa.
7. Si iata, un inger al Domnului a stat langa el pe neasteptate, si o lumina a stralucit in temnita. Ingerul a desteptat pe Petru, lovindu-l in coasta, si i-a zis: "Scoala-te iute!" Lanturile i-au cazut jos de pe maini.
8. Apoi ingerul i-a zis: "Incinge-te si leaga-ti incaltamintea." Si el a facut asa. Ingerul i-a mai zis: "Imbraca-te in haina si vino dupa mine."
9. Petru a iesit afara si a mers dupa el, fara sa stie daca ce facea ingerul este adevarat. I se parea ca are o vedenie.
10. Dupa ce au trecut de straja intai si a doua, au ajuns la poarta de fier care da in cetate, si ea li s-a deschis singura; au iesit si au trecut intr-o ulita. Indata, ingerul a plecat de langa el.
11. Cand si-a venit Petru in fire, a zis: "Acum vad cu adevarat ca Domnul a trimis pe ingerul Sau si m-a scapat din mana lui Irod si de la tot ce astepta poporul iudeu."
12. Dupa ce si-a dat bine seama de cele intamplate, s-a indreptat spre casa Mariei, mama lui Ioan, zis si Marcu, unde erau adunati multi laolalta si se rugau.
13. A batut la usa care dadea in pridvor; si o slujnica, numita Roda, a venit sa vada cine e.
14. A cunoscut glasul lui Petru; si, de bucurie, in loc sa deschida, a alergat inauntru sa dea de veste ca Petru sta inaintea portii.
15. "Esti nebuna!", i-au zis ei. Dar ea staruia si spunea ca el este. Ei, dimpotriva, ziceau: "Este ingerul lui."
16. Petru insa batea mereu. Au deschis si au ramas incremeniti cand l-au vazut.
17. Petru le-a facut semn cu mana sa taca, le-a istorisit cum il scosese Domnul din temnita si a zis: "Spuneti lucrul acesta lui Iacov si fratilor." Apoi a iesit si s-a dus in alt loc.
...
Zidire, seara
Predică, Faptele Apostolilor 27:1-44, mesaj transmis prin Novac Prică Descarcă MP3
...
Faptele Apostolilor 27:1. Dupa ce s-a hotarat sa plecam cu corabia in Italia, pe Pavel si pe alti cativa intemnitati i-au dat pe mana unui sutas al cetei de ostasi Augusta, numit Iuliu.
2. Ne-am suit intr-o corabie de la Adramit, care avea sa mearga pe coasta Asiei, si am pornit. Aveam cu noi pe Aristarh macedoneanul din Tesalonic.
3. A doua zi, am ajuns la Sidon; si Iuliu, care se purta omenos cu Pavel, i-a dat voie sa mearga pe la prietenii sai si sa fie ingrijit de ei.
4. Dupa ce am plecat de acolo, am plutit pe langa Cipru, pentru ca vanturile erau potrivnice.
5. Dupa ce am trecut marea care scalda Cilicia si Pamfilia, am ajuns la Mira in Licia.
6. Acolo sutasul a gasit o corabie din Alexandria, care mergea in Italia, si ne-a suit in ea.
7. Timp de mai multe zile, am mers incet cu corabia, si nu fara greutate am atins inaltimea Cnid, unde nu ne-a lasat vantul sa ne oprim. Am trecut pe la capatul Cretei, alaturi de Salmona.
8. De abia am mers cu corabia pe marginea insulei si am ajuns la un loc numit "Limanuri bune", de care era aproape cetatea Lasea.
9. Trecuse destul de multa vreme, si calatoria pe mare se facea primejdioasa, pentru ca trecuse chiar si vremea "postului". De aceea Pavel a instiintat pe ceilalti
10. si le-a zis: "Oamenilor, calatoria vad ca nu se va face fara primejdie si fara multa paguba, nu numai pentru incarcatura si pentru corabie, dar chiar si pentru vietile noastre."
11. Sutasul a ascultat mai mult de carmaci si de stapanul corabiei decat de vorbele lui Pavel.
12. Si, fiindca limanul nu era bun de iernat, cei mai multi au fost de parere sa plece cu corabia de acolo, ca sa incerce sa ajunga la Fenix, liman din Creta, asezat spre miazazi-apus si spre miazanoapte-apus, ca sa ierneze acolo.
13. Incepuse sa sufle un vant usor de miazazi; si, ca unii care se credeau stapani pe tinta, au ridicat ancorele si au pornit cu corabia pe marginea Cretei.
14. Dar nu dupa multa vreme, s-a dezlantuit asupra insulei un vant furtunos, numit Eurachilon.
15. Corabia a fost luata de el, fara sa poata lupta impotriva vantului, si ne-am lasat dusi in voia lui.
16. Am trecut repede pe la partea de jos a unui ostrov, numit Clauda, si abia am putut sa punem mana pe luntre.
17. Dupa ce au ridicat-o in sus, au intrebuintat mijloace de ajutor, au incins corabia cu franghii; si, de teama sa nu cada peste Sirta, au lasat panzele in jos. Astfel s-au lasat manati de vant.
18. Fiindca eram batuti foarte tare de furtuna, a doua zi au inceput sa arunce in mare incarcatura din corabie,
19. si a treia zi, noi, cu mainile noastre, am lepadat uneltele corabiei.
20. Soarele si stelele nu s-au vazut mai multe zile, si furtuna era asa de puternica incat la urma pierdusem orice nadejde de scapare.
21. Oamenii nu mancasera de multa vreme. Atunci Pavel s-a sculat in mijlocul lor si a zis: "Oamenilor, trebuia sa ma ascultati si sa nu fi pornit cu corabia din Creta, ca sa fi scapat de aceasta primejdie si de aceasta paguba.
22. Acum va sfatuiesc sa fiti cu voie buna; pentru ca niciunul din voi nu va pieri; si nu va fi alta pierdere decat a corabiei.
23. Un inger al Dumnezeului, al caruia sunt eu si caruia Ii slujesc, mi s-a aratat azi-noapte
24. si mi-a zis: "Nu te teme, Pavele; tu trebuie sa stai inaintea cezarului; si iata ca Dumnezeu ti-a daruit pe toti cei ce merg cu corabia impreuna cu tine."
25. De aceea, oamenilor, linistiti-va, caci am incredere in Dumnezeu ca se va intampla asa cum mi s-a spus.
26. Dar trebuie sa dam peste un ostrov."
27. In noaptea a paisprezecea, pe cand eram impinsi incoace si incolo cu corabia pe marea Adriatica, pe la miezul noptii, marinarii au banuit ca se apropie de pamant.
28. Au masurat adancimea apei si au gasit douazeci de stanjeni; au mers putin mai departe, au masurat-o din nou si au gasit cincisprezece stanjeni.
29. De teama sa nu se loveasca de stanci, au aruncat patru ancore inspre carma corabiei si doreau sa se faca ziua.
30. Dar, deoarece corabierii cautau sa fuga din corabie si slobozeau luntrea in mare, sub cuvant ca ar vrea sa arunce ancorele inspre partea dinainte a corabiei,
31. Pavel a zis sutasului si ostasilor: "Daca oamenii acestia nu vor ramane in corabie, nu puteti fi scapati."
32. Atunci ostasii au taiat funiile luntrei si au lasat-o sa cada jos.
33. Inainte de ziua, Pavel a rugat pe toti sa manance si a zis: "Astazi sunt paisprezece zile de cand stati mereu de veghe si n-ati luat nimic de mancare in gura.
34. De aceea va rog sa mancati, caci lucrul acesta este pentru scaparea voastra; si nu vi se va pierde niciun par din cap."
35. Dupa ce a spus aceste vorbe, a luat paine, a multumit lui Dumnezeu inaintea tuturor, a frant-o si a inceput sa manance.
36. Toti s-au imbarbatat atunci si au luat si ei de au mancat.
37. In corabie eram de toti doua sute saptezeci si sase de suflete.
38. Dupa ce s-au saturat, au usurat corabia, aruncand graul in mare.
39. Cand s-a facut ziua, n-au cunoscut pamantul; dar au vazut de departe un golf care avea maluri nisipoase si au hotarat sa impinga corabia intr-acolo, daca va fi cu putinta.
40. Au taiat ancorele, ca sa le sloboada in mare, si au slabit in acelasi timp funiile carmelor; apoi au ridicat ventrila cea mica dupa suflarea vantului si s-au indreptat spre mal.
41. Dar au dat peste o limba de pamant, unde s-a infipt corabia; si partea dinainte a corabiei s-a implantat si statea neclintita, pe cand partea dinapoi a inceput sa se rupa de izbitura valurilor.
42. Ostasii au fost de parere sa omoare pe cei intemnitati, ca sa nu scape vreunul prin inot.
43. Sutasul insa, care voia sa scape pe Pavel, i-a oprit de la gandul acesta. A poruncit ca cei ce pot inota sa se arunce de pe corabie in apa si sa iasa cei dintai la pamant;
44. iar ceilalti sa se aseze unii pe scanduri, iar altii pe franturi de corabie, si asa s-a facut ca au ajuns toti teferi la uscat.
...
Zidire, seara
Predică, Faptele Apostolilor 27:1-26, mesaj transmis prin Novac Prică Descarcă MP3
...
Faptele Apostolilor 27:1. Dupa ce s-a hotarat sa plecam cu corabia in Italia, pe Pavel si pe alti cativa intemnitati i-au dat pe mana unui sutas al cetei de ostasi Augusta, numit Iuliu.
2. Ne-am suit intr-o corabie de la Adramit, care avea sa mearga pe coasta Asiei, si am pornit. Aveam cu noi pe Aristarh macedoneanul din Tesalonic.
3. A doua zi, am ajuns la Sidon; si Iuliu, care se purta omenos cu Pavel, i-a dat voie sa mearga pe la prietenii sai si sa fie ingrijit de ei.
4. Dupa ce am plecat de acolo, am plutit pe langa Cipru, pentru ca vanturile erau potrivnice.
5. Dupa ce am trecut marea care scalda Cilicia si Pamfilia, am ajuns la Mira in Licia.
6. Acolo sutasul a gasit o corabie din Alexandria, care mergea in Italia, si ne-a suit in ea.
7. Timp de mai multe zile, am mers incet cu corabia, si nu fara greutate am atins inaltimea Cnid, unde nu ne-a lasat vantul sa ne oprim. Am trecut pe la capatul Cretei, alaturi de Salmona.
8. De abia am mers cu corabia pe marginea insulei si am ajuns la un loc numit "Limanuri bune", de care era aproape cetatea Lasea.
9. Trecuse destul de multa vreme, si calatoria pe mare se facea primejdioasa, pentru ca trecuse chiar si vremea "postului". De aceea Pavel a instiintat pe ceilalti
10. si le-a zis: "Oamenilor, calatoria vad ca nu se va face fara primejdie si fara multa paguba, nu numai pentru incarcatura si pentru corabie, dar chiar si pentru vietile noastre."
11. Sutasul a ascultat mai mult de carmaci si de stapanul corabiei decat de vorbele lui Pavel.
12. Si, fiindca limanul nu era bun de iernat, cei mai multi au fost de parere sa plece cu corabia de acolo, ca sa incerce sa ajunga la Fenix, liman din Creta, asezat spre miazazi-apus si spre miazanoapte-apus, ca sa ierneze acolo.
13. Incepuse sa sufle un vant usor de miazazi; si, ca unii care se credeau stapani pe tinta, au ridicat ancorele si au pornit cu corabia pe marginea Cretei.
14. Dar nu dupa multa vreme, s-a dezlantuit asupra insulei un vant furtunos, numit Eurachilon.
15. Corabia a fost luata de el, fara sa poata lupta impotriva vantului, si ne-am lasat dusi in voia lui.
16. Am trecut repede pe la partea de jos a unui ostrov, numit Clauda, si abia am putut sa punem mana pe luntre.
17. Dupa ce au ridicat-o in sus, au intrebuintat mijloace de ajutor, au incins corabia cu franghii; si, de teama sa nu cada peste Sirta, au lasat panzele in jos. Astfel s-au lasat manati de vant.
18. Fiindca eram batuti foarte tare de furtuna, a doua zi au inceput sa arunce in mare incarcatura din corabie,
19. si a treia zi, noi, cu mainile noastre, am lepadat uneltele corabiei.
20. Soarele si stelele nu s-au vazut mai multe zile, si furtuna era asa de puternica incat la urma pierdusem orice nadejde de scapare.
21. Oamenii nu mancasera de multa vreme. Atunci Pavel s-a sculat in mijlocul lor si a zis: "Oamenilor, trebuia sa ma ascultati si sa nu fi pornit cu corabia din Creta, ca sa fi scapat de aceasta primejdie si de aceasta paguba.
22. Acum va sfatuiesc sa fiti cu voie buna; pentru ca niciunul din voi nu va pieri; si nu va fi alta pierdere decat a corabiei.
23. Un inger al Dumnezeului, al caruia sunt eu si caruia Ii slujesc, mi s-a aratat azi-noapte
24. si mi-a zis: "Nu te teme, Pavele; tu trebuie sa stai inaintea cezarului; si iata ca Dumnezeu ti-a daruit pe toti cei ce merg cu corabia impreuna cu tine."
25. De aceea, oamenilor, linistiti-va, caci am incredere in Dumnezeu ca se va intampla asa cum mi s-a spus.
26. Dar trebuie sa dam peste un ostrov."
...
Evanghelizare, dimineața
Predică, Matei 18:21-35, mesaj transmis prin Novac Prică Descarcă MP3
...
Matei 18:21. Atunci Petru s-a apropiat de El si I-a zis: "Doamne, de cate ori sa iert pe fratele meu cand va pacatui impotriva mea? Pana la sapte ori?"
22. Isus i-a zis: "Eu nu-ti zic pana la sapte ori, ci pana la saptezeci de ori cate sapte.
23. De aceea, Imparatia cerurilor se aseamana cu un imparat care a vrut sa se socoteasca cu robii sai.
24. A inceput sa faca socoteala si i-au adus pe unul care ii datora zece mii de galbeni.
25. Fiindca el n-avea cu ce plati, stapanul lui a poruncit sa-l vanda pe el, pe nevasta lui, pe copiii lui si tot ce avea, si sa se plateasca datoria.
26. Robul s-a aruncat la pamant, i s-a inchinat si a zis: "Doamne, mai ingaduie-ma, si-ti voi plati tot."
27. Stapanul robului aceluia, facandu-i-se mila de el, i-a dat drumul si i-a iertat datoria.
28. Robul acela, cand a iesit afara, a intalnit pe unul din tovarasii lui de slujba care-i era dator o suta de lei. A pus mana pe el si-l strangea de gat, zicand: "Plateste-mi ce-mi esti dator."
29. Tovarasul lui s-a aruncat la pamant, il ruga si zicea: "Mai ingaduie-ma, si-ti voi plati."
30. Dar el n-a vrut, ci s-a dus si l-a aruncat in temnita, pana va plati datoria.
31. Cand au vazut tovarasii lui cele intamplate, s-au intristat foarte mult si s-au dus de au spus stapanului lor toate cele petrecute.
32. Atunci stapanul a chemat la el pe robul acesta si i-a zis: "Rob viclean! Eu ti-am iertat toata datoria, fiindca m-ai rugat.
33. Oare nu se cadea sa ai si tu mila de tovarasul tau cum am avut eu mila de tine?"
34. Si stapanul s-a maniat si l-a dat pe mana chinuitorilor, pana va plati tot ce datora.
35. Tot asa va va face si Tatal Meu cel ceresc, daca fiecare din voi nu iarta din toata inima pe fratele sau."
...
