Zidire, seara
Predică, Faptele Apostolilor 26:6,7,20,21, mesaj transmis prin Mircea Necea Descarcă MP3
...
Faptele Apostolilor 26:6 Și acum sunt dat în judecată pentru nădejdea făgăduinței pe care a făcut-o Dumnezeu părinților noștri
7 și a cărei împlinire o așteaptă cele douăsprezece seminții ale noastre, care slujesc necurmat lui Dumnezeu, zi și noapte. Pentru această nădejde, împărate, sunt pârât eu de iudei!
20 Ci am propovăduit întâi celor din Damasc, apoi în Ierusalim, în toată Iudeea și la neamuri, să se pocăiască și să se întoarcă la Dumnezeu și să facă fapte vrednice de pocăința lor.
21 Iată de ce au pus iudeii mâna pe mine în Templu și au căutat să mă omoare.
...
duminică, 1 aprilie 2018
1, Duminică - zidire, 2
Zidire, seara
Predică, Faptele Apostolilor 26:2,19, mesaj transmis prin Cristi Stan Descarcă MP3
...
Faptele Apostolilor 26:2 „Mă socotesc fericit, împărate Agripa, că am să mă apăr astăzi înaintea ta pentru toate lucrurile de care sunt pârât de iudei,
19 De aceea, împărate Agripa, n-am vrut să mă împotrivesc vedeniei cerești.
...
Predică, Faptele Apostolilor 26:2,19, mesaj transmis prin Cristi Stan Descarcă MP3
...
Faptele Apostolilor 26:2 „Mă socotesc fericit, împărate Agripa, că am să mă apăr astăzi înaintea ta pentru toate lucrurile de care sunt pârât de iudei,
19 De aceea, împărate Agripa, n-am vrut să mă împotrivesc vedeniei cerești.
...
1, Duminică - zidire, 1
Zidire, seara
Predică, Faptele Apostolilor 26:13-23, mesaj transmis prin Robert Stoian Descarcă MP3
...
Faptele Apostolilor 26:13 Pe la amiază, împărate, pe drum, am văzut strălucind împrejurul meu și împrejurul tovarășilor mei o lumină din cer, a cărei strălucire întrecea pe a soarelui.
14 Am căzut cu toții la pământ, și eu am auzit un glas, care-mi zicea în limba evreiască: ‘Saule, Saule, pentru ce Mă prigonești? Îți este greu să arunci cu piciorul înapoi în vârful unui țepuș.’
15 ‘Cine ești, Doamne?’ am răspuns eu. Și Domnul a zis: ‘Eu sunt Isus, pe care-L prigonești.
16 Dar scoală-te și stai în picioare, căci M-am arătat ție ca să te pun slujitor și martor atât al lucrurilor pe care le-ai văzut, cât și al lucrurilor pe care Mă vei vedea făcându-le.
17 Te-am ales din mijlocul norodului acestuia și din mijlocul neamurilor, la care te trimit,
18 ca să le deschizi ochii, să se întoarcă de la întuneric la lumină și de sub puterea Satanei la Dumnezeu și să primească, prin credința în Mine, iertare de păcate și moștenirea împreună cu cei sfințiți.’
19 De aceea, împărate Agripa, n-am vrut să mă împotrivesc vedeniei cerești.
20 Ci am propovăduit întâi celor din Damasc, apoi în Ierusalim, în toată Iudeea și la neamuri, să se pocăiască și să se întoarcă la Dumnezeu și să facă fapte vrednice de pocăința lor.
21 Iată de ce au pus iudeii mâna pe mine în Templu și au căutat să mă omoare.
22 Dar, mulțumită ajutorului lui Dumnezeu, am rămas în viață până în ziua aceasta și am mărturisit înaintea celor mici și celor mari, fără să mă depărtez cu nimic de la ce au spus prorocii și Moise că are să se întâmple,
23 și anume că Hristosul trebuie să pătimească și că, după ce va fi Cel dintâi din învierea morților, va vesti lumină norodului și neamurilor.”
...
Predică, Faptele Apostolilor 26:13-23, mesaj transmis prin Robert Stoian Descarcă MP3
...
Faptele Apostolilor 26:13 Pe la amiază, împărate, pe drum, am văzut strălucind împrejurul meu și împrejurul tovarășilor mei o lumină din cer, a cărei strălucire întrecea pe a soarelui.
14 Am căzut cu toții la pământ, și eu am auzit un glas, care-mi zicea în limba evreiască: ‘Saule, Saule, pentru ce Mă prigonești? Îți este greu să arunci cu piciorul înapoi în vârful unui țepuș.’
15 ‘Cine ești, Doamne?’ am răspuns eu. Și Domnul a zis: ‘Eu sunt Isus, pe care-L prigonești.
16 Dar scoală-te și stai în picioare, căci M-am arătat ție ca să te pun slujitor și martor atât al lucrurilor pe care le-ai văzut, cât și al lucrurilor pe care Mă vei vedea făcându-le.
17 Te-am ales din mijlocul norodului acestuia și din mijlocul neamurilor, la care te trimit,
18 ca să le deschizi ochii, să se întoarcă de la întuneric la lumină și de sub puterea Satanei la Dumnezeu și să primească, prin credința în Mine, iertare de păcate și moștenirea împreună cu cei sfințiți.’
19 De aceea, împărate Agripa, n-am vrut să mă împotrivesc vedeniei cerești.
20 Ci am propovăduit întâi celor din Damasc, apoi în Ierusalim, în toată Iudeea și la neamuri, să se pocăiască și să se întoarcă la Dumnezeu și să facă fapte vrednice de pocăința lor.
21 Iată de ce au pus iudeii mâna pe mine în Templu și au căutat să mă omoare.
22 Dar, mulțumită ajutorului lui Dumnezeu, am rămas în viață până în ziua aceasta și am mărturisit înaintea celor mici și celor mari, fără să mă depărtez cu nimic de la ce au spus prorocii și Moise că are să se întâmple,
23 și anume că Hristosul trebuie să pătimească și că, după ce va fi Cel dintâi din învierea morților, va vesti lumină norodului și neamurilor.”
...
1, Duminică - ev, 2
Evanghelizare, dimineața
Predică, Luca 19:29-44, mesaj transmis prin Novac Prică Descarcă MP3
...
Luca 19:29 Când S-a apropiat de Betfaghe și de Betania, înspre muntele numit al Măslinilor, Isus a trimis pe doi din ucenicii Săi
30 și le-a zis: „Duceți-vă în satul dinaintea voastră. Când veți intra în el, veți găsi un măgăruș legat, pe care n-a încălecat nimeni niciodată: dezlegați-l și aduceți-Mi-l.
31 Dacă vă va întreba cineva: ‘Pentru ce-l dezlegați?’ să-i spuneți așa: ‘Pentru că Domnul are trebuință de el.’”
32 Cei ce fuseseră trimiși s-au dus și au găsit așa cum le spusese Isus.
33 Pe când dezlegau măgărușul, stăpânii lui le-au zis: „Pentru ce dezlegați măgărușul?”
34 Ei au răspuns: „Domnul are trebuință de el.”
35 Și au adus măgărușul la Isus. Apoi, și-au aruncat hainele pe el și au așezat pe Isus călare, deasupra.
36 Pe când mergea Isus, oamenii își așterneau hainele pe drum.
37 Și când S-a apropiat de Ierusalim, spre coborâșul Muntelui Măslinilor, toată mulțimea ucenicilor, plină de bucurie, a început să laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile pe care le văzuseră.
38 Ei ziceau: „Binecuvântat este Împăratul care vine în Numele Domnului! Pace în cer și slavă în locurile preaînalte!”
39 Unii farisei din norod au zis lui Isus: „Învățătorule, ceartă-Ți ucenicii!”
40 Și El a răspuns: „Vă spun că, dacă vor tăcea ei, pietrele vor striga.”
41 Când S-a apropiat de cetate și a văzut-o, Isus a plâns pentru ea
42 și a zis: „Dacă ai fi cunoscut și tu, măcar în această zi, lucrurile care puteau să-ți dea pacea! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tăi.
43 Vor veni peste tine zile când vrăjmașii tăi te vor înconjura cu șanțuri, te vor împresura și te vor strânge din toate părțile:
44 te vor face una cu pământul, pe tine și pe copiii tăi din mijlocul tău, și nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentru că n-ai cunoscut vremea când ai fost cercetată.”
...
Predică, Luca 19:29-44, mesaj transmis prin Novac Prică Descarcă MP3
...
Luca 19:29 Când S-a apropiat de Betfaghe și de Betania, înspre muntele numit al Măslinilor, Isus a trimis pe doi din ucenicii Săi
30 și le-a zis: „Duceți-vă în satul dinaintea voastră. Când veți intra în el, veți găsi un măgăruș legat, pe care n-a încălecat nimeni niciodată: dezlegați-l și aduceți-Mi-l.
31 Dacă vă va întreba cineva: ‘Pentru ce-l dezlegați?’ să-i spuneți așa: ‘Pentru că Domnul are trebuință de el.’”
32 Cei ce fuseseră trimiși s-au dus și au găsit așa cum le spusese Isus.
33 Pe când dezlegau măgărușul, stăpânii lui le-au zis: „Pentru ce dezlegați măgărușul?”
34 Ei au răspuns: „Domnul are trebuință de el.”
35 Și au adus măgărușul la Isus. Apoi, și-au aruncat hainele pe el și au așezat pe Isus călare, deasupra.
36 Pe când mergea Isus, oamenii își așterneau hainele pe drum.
37 Și când S-a apropiat de Ierusalim, spre coborâșul Muntelui Măslinilor, toată mulțimea ucenicilor, plină de bucurie, a început să laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile pe care le văzuseră.
38 Ei ziceau: „Binecuvântat este Împăratul care vine în Numele Domnului! Pace în cer și slavă în locurile preaînalte!”
39 Unii farisei din norod au zis lui Isus: „Învățătorule, ceartă-Ți ucenicii!”
40 Și El a răspuns: „Vă spun că, dacă vor tăcea ei, pietrele vor striga.”
41 Când S-a apropiat de cetate și a văzut-o, Isus a plâns pentru ea
42 și a zis: „Dacă ai fi cunoscut și tu, măcar în această zi, lucrurile care puteau să-ți dea pacea! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tăi.
43 Vor veni peste tine zile când vrăjmașii tăi te vor înconjura cu șanțuri, te vor împresura și te vor strânge din toate părțile:
44 te vor face una cu pământul, pe tine și pe copiii tăi din mijlocul tău, și nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentru că n-ai cunoscut vremea când ai fost cercetată.”
...
1, Duminică - ev, 1
Evanghelizare, dimineața
Predică, Ioan 3:1-18, mesaj transmis prin Gigi Andrușcă Descarcă MP3
...
Ioan 3:1 Între farisei era un om cu numele Nicodim, un fruntaș al iudeilor.
2 Acesta a venit la Isus noaptea și I-a zis: „Învățătorule, știm că ești un Învățător venit de la Dumnezeu, căci nimeni nu poate face semnele pe care le faci Tu, dacă nu este Dumnezeu cu el.”
3 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Adevărat, adevărat îți spun că, dacă un om nu se naște din nou, nu poate vedea Împărăția lui Dumnezeu.”
4 Nicodim I-a zis: „Cum se poate naște un om bătrân? Poate el să intre a doua oară în pântecele maicii sale și să se nască?”
5 Isus i-a răspuns: „Adevărat, adevărat îți spun că, dacă nu se naște cineva din apă și din Duh, nu poate să intre în Împărăția lui Dumnezeu.
6 Ce este născut din carne este carne și ce este născut din Duh este duh.
7 Nu te mira că ți-am zis: ‘Trebuie să vă nașteți din nou.’
8 Vântul suflă încotro vrea și-i auzi vuietul, dar nu știi de unde vine, nici încotro merge. Tot așa este cu oricine este născut din Duhul.”
9 Nicodim I-a zis: „Cum se poate face așa ceva?”
10 Isus i-a răspuns: „Tu ești învățătorul lui Israel și nu pricepi aceste lucruri?
11 Adevărat, adevărat îți spun că noi vorbim ce știm și mărturisim ce am văzut; și voi nu primiți mărturia noastră.
12 Dacă v-am vorbit despre lucruri pământești și nu credeți, cum veți crede când vă voi vorbi despre lucrurile cerești?
13 Nimeni nu s-a suit în cer, afară de Cel ce S-a coborât din cer, adică Fiul omului, care este în cer.
14 Și, după cum a înălțat Moise șarpele în pustie, tot așa trebuie să fie înălțat și Fiul omului,
15 pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică.
16 Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică.
17 Dumnezeu, în adevăr, n-a trimis pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mântuită prin El.
18 Oricine crede în El nu este judecat, dar cine nu crede a și fost judecat, pentru că n-a crezut în Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu.
...
Predică, Ioan 3:1-18, mesaj transmis prin Gigi Andrușcă Descarcă MP3
...
Ioan 3:1 Între farisei era un om cu numele Nicodim, un fruntaș al iudeilor.
2 Acesta a venit la Isus noaptea și I-a zis: „Învățătorule, știm că ești un Învățător venit de la Dumnezeu, căci nimeni nu poate face semnele pe care le faci Tu, dacă nu este Dumnezeu cu el.”
3 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Adevărat, adevărat îți spun că, dacă un om nu se naște din nou, nu poate vedea Împărăția lui Dumnezeu.”
4 Nicodim I-a zis: „Cum se poate naște un om bătrân? Poate el să intre a doua oară în pântecele maicii sale și să se nască?”
5 Isus i-a răspuns: „Adevărat, adevărat îți spun că, dacă nu se naște cineva din apă și din Duh, nu poate să intre în Împărăția lui Dumnezeu.
6 Ce este născut din carne este carne și ce este născut din Duh este duh.
7 Nu te mira că ți-am zis: ‘Trebuie să vă nașteți din nou.’
8 Vântul suflă încotro vrea și-i auzi vuietul, dar nu știi de unde vine, nici încotro merge. Tot așa este cu oricine este născut din Duhul.”
9 Nicodim I-a zis: „Cum se poate face așa ceva?”
10 Isus i-a răspuns: „Tu ești învățătorul lui Israel și nu pricepi aceste lucruri?
11 Adevărat, adevărat îți spun că noi vorbim ce știm și mărturisim ce am văzut; și voi nu primiți mărturia noastră.
12 Dacă v-am vorbit despre lucruri pământești și nu credeți, cum veți crede când vă voi vorbi despre lucrurile cerești?
13 Nimeni nu s-a suit în cer, afară de Cel ce S-a coborât din cer, adică Fiul omului, care este în cer.
14 Și, după cum a înălțat Moise șarpele în pustie, tot așa trebuie să fie înălțat și Fiul omului,
15 pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică.
16 Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică.
17 Dumnezeu, în adevăr, n-a trimis pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mântuită prin El.
18 Oricine crede în El nu este judecat, dar cine nu crede a și fost judecat, pentru că n-a crezut în Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu.
...
1, Duminică - zidire
Zidire, dimineața
Predică, Ieremia 42:1-43:3, mesaj transmis prin Novac Prică Descarcă MP3
...
Ieremia 42:1 Toate căpeteniile oștilor, Iohanan, fiul lui Careah, Iezania, fiul lui Hosea, și tot poporul, de la cel mai mic până la cel mai mare, au înaintat
2 și au zis prorocului Ieremia: „Fie bine primită înaintea ta rugămintea noastră! Mijlocește pentru noi la Domnul, Dumnezeul tău, pentru toți cei ce au mai rămas, căci eram mulți, dar am mai rămas numai un mic număr, cum bine vezi tu însuți cu ochii tăi.
3 Binevoiască Domnul, Dumnezeul tău, să ne arate drumul pe care trebuie să mergem și să ne spună ce avem de făcut!”
4 Prorocul Ieremia le-a zis: „Am auzit! Iată că mă voi ruga Domnului, Dumnezeului vostru, după cererea voastră, și vă voi face cunoscut, fără să vă ascund ceva, tot ce vă va răspunde Domnul!”
5 Atunci, ei au zis lui Ieremia: „Domnul să fie un martor adevărat și credincios împotriva noastră dacă nu vom face tot ce-ți va porunci Domnul, Dumnezeul tău, să ne spui!
6 Fie bine, fie rău, noi vom asculta de glasul Domnului, Dumnezeului nostru, la care te trimitem, ca să fim fericiți ascultând de glasul Domnului, Dumnezeului nostru!”
7 După zece zile, Cuvântul Domnului a vorbit lui Ieremia.
8 Și Ieremia a chemat pe Iohanan, fiul lui Careah, pe toate căpeteniile oștilor care erau cu el și pe tot poporul, de la cel mai mic până la cel mai mare,
9 și le-a zis: „Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel, la care m-ați trimis să-I aduc înainte rugăciunile voastre:
10 ‘Dacă veți rămâne în țara aceasta, vă voi face să propășiți în ea, și nu vă voi nimici; vă voi sădi, și nu vă voi smulge, căci Îmi pare rău de răul pe care vi l-am făcut!
11 Nu vă temeți de împăratul Babilonului, de care vă este frică; nu vă temeți de el, zice Domnul, căci Eu sunt cu voi ca să vă scap și să vă scot din mâna lui.
12 Îi voi insufla milă de voi, și se va îndura de voi și vă va lăsa să locuiți în țara voastră.
13 Dar, dacă nu veți asculta de glasul Domnului, Dumnezeului vostru, și dacă veți zice: «Nu vrem să rămânem în țara aceasta,
14 nu, ci vom merge în țara Egiptului, unde nu vom vedea nici războiul, nici nu vom auzi glasul trâmbiței, nici nu vom duce lipsă de pâine și acolo vom locui!»,
15 atunci, ascultați Cuvântul Domnului, rămășițe ale lui Iuda: Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: Dacă vă veți îndrepta fața să mergeți în Egipt, dacă vă veți duce să locuiți pentru o vreme acolo,
16 sabia de care vă temeți vă va ajunge acolo, în țara Egiptului, foametea de care vă este frică se va lipi de voi acolo, în Egipt, și veți muri acolo.
17 Toți cei ce își vor îndrepta fața să meargă în Egipt ca să locuiască pentru o vreme acolo vor muri de sabie, de foamete sau de ciumă; niciunul nu va rămâne și nu va scăpa de nenorocirile pe care le voi aduce peste ei!’
18 Căci așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: ‘Cum s-au vărsat mânia și urgia Mea peste locuitorii Ierusalimului, așa se va vărsa urgia Mea și peste voi, dacă veți merge în Egipt; veți fi o pricină de afurisenie, de groază, de blestem și de ocară și nu veți mai vedea niciodată locul acesta!’
19 Rămășițe ale lui Iuda, Domnul vă zice: ‘Nu vă duceți în Egipt!’ Băgați bine de seamă că vă opresc lucrul acesta astăzi.
20 Căci vă înșelați singuri dacă m-ați trimis la Domnul, Dumnezeul vostru, zicând: ‘Mijlocește pentru noi la Domnul, Dumnezeul nostru, fă-ne cunoscut tot ce va spune Domnul, Dumnezeul nostru, și vom face!’
21 Eu v-am spus astăzi, dar voi n-ascultați glasul Domnului, Dumnezeului vostru, nici tot ce m-a însărcinat El să vă spun.
22 De aceea să știți că veți muri de sabie, de foamete sau de ciumă în locul unde voiți să vă duceți să locuiți!”
Ieremia 43:1 Când a isprăvit Ieremia de spus întregului popor toate cuvintele Domnului, Dumnezeului lor, toate cuvintele pe care-l însărcinase Domnul, Dumnezeul lor, să le spună,
2 Azaria, fiul lui Hosea, Iohanan, fiul lui Careah, și toți oamenii aceia îngâmfați au zis lui Ieremia: „Minți! Nu Domnul, Dumnezeul nostru, te-a însărcinat să ne spui: ‘Nu vă duceți în Egipt ca să locuiți acolo pentru o vreme!’
3 Ci Baruc, fiul lui Neriia, te ațâță împotriva noastră, ca să ne dai în mâinile haldeenilor să ne omoare sau să ne ducă robi la Babilon!”
...
Predică, Ieremia 42:1-43:3, mesaj transmis prin Novac Prică Descarcă MP3
...
Ieremia 42:1 Toate căpeteniile oștilor, Iohanan, fiul lui Careah, Iezania, fiul lui Hosea, și tot poporul, de la cel mai mic până la cel mai mare, au înaintat
2 și au zis prorocului Ieremia: „Fie bine primită înaintea ta rugămintea noastră! Mijlocește pentru noi la Domnul, Dumnezeul tău, pentru toți cei ce au mai rămas, căci eram mulți, dar am mai rămas numai un mic număr, cum bine vezi tu însuți cu ochii tăi.
3 Binevoiască Domnul, Dumnezeul tău, să ne arate drumul pe care trebuie să mergem și să ne spună ce avem de făcut!”
4 Prorocul Ieremia le-a zis: „Am auzit! Iată că mă voi ruga Domnului, Dumnezeului vostru, după cererea voastră, și vă voi face cunoscut, fără să vă ascund ceva, tot ce vă va răspunde Domnul!”
5 Atunci, ei au zis lui Ieremia: „Domnul să fie un martor adevărat și credincios împotriva noastră dacă nu vom face tot ce-ți va porunci Domnul, Dumnezeul tău, să ne spui!
6 Fie bine, fie rău, noi vom asculta de glasul Domnului, Dumnezeului nostru, la care te trimitem, ca să fim fericiți ascultând de glasul Domnului, Dumnezeului nostru!”
7 După zece zile, Cuvântul Domnului a vorbit lui Ieremia.
8 Și Ieremia a chemat pe Iohanan, fiul lui Careah, pe toate căpeteniile oștilor care erau cu el și pe tot poporul, de la cel mai mic până la cel mai mare,
9 și le-a zis: „Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel, la care m-ați trimis să-I aduc înainte rugăciunile voastre:
10 ‘Dacă veți rămâne în țara aceasta, vă voi face să propășiți în ea, și nu vă voi nimici; vă voi sădi, și nu vă voi smulge, căci Îmi pare rău de răul pe care vi l-am făcut!
11 Nu vă temeți de împăratul Babilonului, de care vă este frică; nu vă temeți de el, zice Domnul, căci Eu sunt cu voi ca să vă scap și să vă scot din mâna lui.
12 Îi voi insufla milă de voi, și se va îndura de voi și vă va lăsa să locuiți în țara voastră.
13 Dar, dacă nu veți asculta de glasul Domnului, Dumnezeului vostru, și dacă veți zice: «Nu vrem să rămânem în țara aceasta,
14 nu, ci vom merge în țara Egiptului, unde nu vom vedea nici războiul, nici nu vom auzi glasul trâmbiței, nici nu vom duce lipsă de pâine și acolo vom locui!»,
15 atunci, ascultați Cuvântul Domnului, rămășițe ale lui Iuda: Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: Dacă vă veți îndrepta fața să mergeți în Egipt, dacă vă veți duce să locuiți pentru o vreme acolo,
16 sabia de care vă temeți vă va ajunge acolo, în țara Egiptului, foametea de care vă este frică se va lipi de voi acolo, în Egipt, și veți muri acolo.
17 Toți cei ce își vor îndrepta fața să meargă în Egipt ca să locuiască pentru o vreme acolo vor muri de sabie, de foamete sau de ciumă; niciunul nu va rămâne și nu va scăpa de nenorocirile pe care le voi aduce peste ei!’
18 Căci așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: ‘Cum s-au vărsat mânia și urgia Mea peste locuitorii Ierusalimului, așa se va vărsa urgia Mea și peste voi, dacă veți merge în Egipt; veți fi o pricină de afurisenie, de groază, de blestem și de ocară și nu veți mai vedea niciodată locul acesta!’
19 Rămășițe ale lui Iuda, Domnul vă zice: ‘Nu vă duceți în Egipt!’ Băgați bine de seamă că vă opresc lucrul acesta astăzi.
20 Căci vă înșelați singuri dacă m-ați trimis la Domnul, Dumnezeul vostru, zicând: ‘Mijlocește pentru noi la Domnul, Dumnezeul nostru, fă-ne cunoscut tot ce va spune Domnul, Dumnezeul nostru, și vom face!’
21 Eu v-am spus astăzi, dar voi n-ascultați glasul Domnului, Dumnezeului vostru, nici tot ce m-a însărcinat El să vă spun.
22 De aceea să știți că veți muri de sabie, de foamete sau de ciumă în locul unde voiți să vă duceți să locuiți!”
Ieremia 43:1 Când a isprăvit Ieremia de spus întregului popor toate cuvintele Domnului, Dumnezeului lor, toate cuvintele pe care-l însărcinase Domnul, Dumnezeul lor, să le spună,
2 Azaria, fiul lui Hosea, Iohanan, fiul lui Careah, și toți oamenii aceia îngâmfați au zis lui Ieremia: „Minți! Nu Domnul, Dumnezeul nostru, te-a însărcinat să ne spui: ‘Nu vă duceți în Egipt ca să locuiți acolo pentru o vreme!’
3 Ci Baruc, fiul lui Neriia, te ațâță împotriva noastră, ca să ne dai în mâinile haldeenilor să ne omoare sau să ne ducă robi la Babilon!”
...
joi, 29 martie 2018
29, Joi - 2
Evanghelizare, seara
Predică, Iuda 1:1-25, mesaj transmis prin Sergiu Iorgulescu Descarcă MP3
...
Iuda 1: 1 Iuda, rob al lui Isus Hristos și fratele lui Iacov, către cei chemați, care sunt iubiți în Dumnezeu Tatăl și păstrați pentru Isus Hristos:
2 îndurarea, pacea și dragostea să vă fie înmulțite.
3 Preaiubiților, pe când căutam cu tot dinadinsul să vă scriu despre mântuirea noastră de obște, m-am văzut silit să vă scriu ca să vă îndemn să luptați pentru credința care a fost dată sfinților o dată pentru totdeauna.
4 Căci s-au strecurat printre voi unii oameni scriși de mult pentru osânda aceasta, oameni neevlavioși, care schimbă în desfrânare harul Dumnezeului nostru și tăgăduiesc pe singurul nostru Stăpân și Domn, Isus Hristos.
5 Vreau să vă aduc aminte, măcar că știți, o dată pentru totdeauna toate aceste lucruri că Domnul, după ce a izbăvit pe poporul Său din țara Egiptului, în urmă a nimicit pe cei ce n-au crezut.
6 El a păstrat pentru judecata zilei celei mari, puși în lanțuri veșnice, în întuneric, pe îngerii care nu și-au păstrat vrednicia, ci și-au părăsit locuința.
7 Tot așa, Sodoma și Gomora și cetățile dimprejurul lor, care se dăduseră ca și ele la curvie și au poftit după trupul altuia, ne stau înainte ca o pildă, suferind pedeapsa unui foc veșnic.
8 Totuși oamenii aceștia, târâți de visările lor, își pângăresc la fel trupul, nesocotesc stăpânirea și batjocoresc dregătoriile.
9 Arhanghelul Mihail, când se împotrivea diavolului și se certa cu el pentru trupul lui Moise, n-a îndrăznit să rostească împotriva lui o judecată de ocară, ci doar a zis: „Domnul să te mustre!”
10 Aceștia, dimpotrivă, batjocoresc ce nu cunosc și se pierd singuri în ceea ce știu din fire, ca dobitoacele fără minte.
11 Vai de ei! Căci au urmat pe calea lui Cain! S-au aruncat în rătăcirea lui Balaam din dorința de câștig! Au pierit într-o răscoală ca a lui Core!
12 Sunt niște stânci ascunse la mesele voastre de dragoste, unde se ospătează fără rușine împreună cu voi și se îndoapă de-a binelea; niște nori fără apă, mânați încoace și încolo de vânturi, niște pomi tomnatici fără rod, de două ori morți, dezrădăcinați;
13 niște valuri înfuriate ale mării, care își spumegă rușinile lor, niște stele rătăcitoare, cărora le este păstrată negura întunericului pentru vecie.
14 Și pentru ei a prorocit Enoh, al șaptelea patriarh de la Adam, când a zis: „Iată că a venit Domnul cu zecile de mii de sfinți ai Săi,
15 ca să facă o judecată împotriva tuturor și să încredințeze pe toți cei nelegiuiți de toate faptele nelegiuite, pe care le-au făcut în chip nelegiuit, și de toate cuvintele de ocară pe care le-au rostit împotriva Lui acești păcătoși nelegiuiți.”
16 Ei sunt niște cârtitori, nemulțumiți cu soarta lor, trăiesc după poftele lor, gura le este plină de vorbe trufașe și slăvesc pe oameni pentru câștig.
17 Dar voi, preaiubiților, aduceți-vă aminte de vorbele vestite mai dinainte de apostolii Domnului nostru Isus Hristos:
18 cum vă spuneau că în vremurile din urmă vor fi batjocoritori, care vor trăi după poftele lor nelegiuite.
19 Ei sunt aceia care dau naștere la dezbinări, oameni supuși poftelor firii, care n-au Duhul.
20 Dar voi, preaiubiților, zidiți-vă sufletește pe credința voastră preasfântă, rugați-vă prin Duhul Sfânt,
21 țineți-vă în dragostea lui Dumnezeu și așteptați îndurarea Domnului nostru Isus Hristos pentru viața veșnică.
22 Mustrați pe cei ce se despart de voi;
23 căutați să mântuiți pe unii, smulgându-i din foc; de alții iarăși fie-vă milă cu frică, urând până și cămașa mânjită de carne.
24 Iar Aceluia care poate să vă păzească de orice cădere și să vă facă să vă înfățișați fără prihană și plini de bucurie înaintea slavei Sale,
25 singurului Dumnezeu, Mântuitorul nostru, prin Isus Hristos, Domnul nostru, să fie slavă, măreție, putere și stăpânire, mai înainte de toți vecii, și acum, și în veci. Amin.
...
Predică, Iuda 1:1-25, mesaj transmis prin Sergiu Iorgulescu Descarcă MP3
...
Iuda 1: 1 Iuda, rob al lui Isus Hristos și fratele lui Iacov, către cei chemați, care sunt iubiți în Dumnezeu Tatăl și păstrați pentru Isus Hristos:
2 îndurarea, pacea și dragostea să vă fie înmulțite.
3 Preaiubiților, pe când căutam cu tot dinadinsul să vă scriu despre mântuirea noastră de obște, m-am văzut silit să vă scriu ca să vă îndemn să luptați pentru credința care a fost dată sfinților o dată pentru totdeauna.
4 Căci s-au strecurat printre voi unii oameni scriși de mult pentru osânda aceasta, oameni neevlavioși, care schimbă în desfrânare harul Dumnezeului nostru și tăgăduiesc pe singurul nostru Stăpân și Domn, Isus Hristos.
5 Vreau să vă aduc aminte, măcar că știți, o dată pentru totdeauna toate aceste lucruri că Domnul, după ce a izbăvit pe poporul Său din țara Egiptului, în urmă a nimicit pe cei ce n-au crezut.
6 El a păstrat pentru judecata zilei celei mari, puși în lanțuri veșnice, în întuneric, pe îngerii care nu și-au păstrat vrednicia, ci și-au părăsit locuința.
7 Tot așa, Sodoma și Gomora și cetățile dimprejurul lor, care se dăduseră ca și ele la curvie și au poftit după trupul altuia, ne stau înainte ca o pildă, suferind pedeapsa unui foc veșnic.
8 Totuși oamenii aceștia, târâți de visările lor, își pângăresc la fel trupul, nesocotesc stăpânirea și batjocoresc dregătoriile.
9 Arhanghelul Mihail, când se împotrivea diavolului și se certa cu el pentru trupul lui Moise, n-a îndrăznit să rostească împotriva lui o judecată de ocară, ci doar a zis: „Domnul să te mustre!”
10 Aceștia, dimpotrivă, batjocoresc ce nu cunosc și se pierd singuri în ceea ce știu din fire, ca dobitoacele fără minte.
11 Vai de ei! Căci au urmat pe calea lui Cain! S-au aruncat în rătăcirea lui Balaam din dorința de câștig! Au pierit într-o răscoală ca a lui Core!
12 Sunt niște stânci ascunse la mesele voastre de dragoste, unde se ospătează fără rușine împreună cu voi și se îndoapă de-a binelea; niște nori fără apă, mânați încoace și încolo de vânturi, niște pomi tomnatici fără rod, de două ori morți, dezrădăcinați;
13 niște valuri înfuriate ale mării, care își spumegă rușinile lor, niște stele rătăcitoare, cărora le este păstrată negura întunericului pentru vecie.
14 Și pentru ei a prorocit Enoh, al șaptelea patriarh de la Adam, când a zis: „Iată că a venit Domnul cu zecile de mii de sfinți ai Săi,
15 ca să facă o judecată împotriva tuturor și să încredințeze pe toți cei nelegiuiți de toate faptele nelegiuite, pe care le-au făcut în chip nelegiuit, și de toate cuvintele de ocară pe care le-au rostit împotriva Lui acești păcătoși nelegiuiți.”
16 Ei sunt niște cârtitori, nemulțumiți cu soarta lor, trăiesc după poftele lor, gura le este plină de vorbe trufașe și slăvesc pe oameni pentru câștig.
17 Dar voi, preaiubiților, aduceți-vă aminte de vorbele vestite mai dinainte de apostolii Domnului nostru Isus Hristos:
18 cum vă spuneau că în vremurile din urmă vor fi batjocoritori, care vor trăi după poftele lor nelegiuite.
19 Ei sunt aceia care dau naștere la dezbinări, oameni supuși poftelor firii, care n-au Duhul.
20 Dar voi, preaiubiților, zidiți-vă sufletește pe credința voastră preasfântă, rugați-vă prin Duhul Sfânt,
21 țineți-vă în dragostea lui Dumnezeu și așteptați îndurarea Domnului nostru Isus Hristos pentru viața veșnică.
22 Mustrați pe cei ce se despart de voi;
23 căutați să mântuiți pe unii, smulgându-i din foc; de alții iarăși fie-vă milă cu frică, urând până și cămașa mânjită de carne.
24 Iar Aceluia care poate să vă păzească de orice cădere și să vă facă să vă înfățișați fără prihană și plini de bucurie înaintea slavei Sale,
25 singurului Dumnezeu, Mântuitorul nostru, prin Isus Hristos, Domnul nostru, să fie slavă, măreție, putere și stăpânire, mai înainte de toți vecii, și acum, și în veci. Amin.
...
29, Joi - 1
Evanghelizare, seara
Predică, Iuda 1:1-25, mesaj transmis prin Ștefan Preda Descarcă MP3
...
Iuda 1: 1 Iuda, rob al lui Isus Hristos și fratele lui Iacov, către cei chemați, care sunt iubiți în Dumnezeu Tatăl și păstrați pentru Isus Hristos:
2 îndurarea, pacea și dragostea să vă fie înmulțite.
3 Preaiubiților, pe când căutam cu tot dinadinsul să vă scriu despre mântuirea noastră de obște, m-am văzut silit să vă scriu ca să vă îndemn să luptați pentru credința care a fost dată sfinților o dată pentru totdeauna.
4 Căci s-au strecurat printre voi unii oameni scriși de mult pentru osânda aceasta, oameni neevlavioși, care schimbă în desfrânare harul Dumnezeului nostru și tăgăduiesc pe singurul nostru Stăpân și Domn, Isus Hristos.
5 Vreau să vă aduc aminte, măcar că știți, o dată pentru totdeauna toate aceste lucruri că Domnul, după ce a izbăvit pe poporul Său din țara Egiptului, în urmă a nimicit pe cei ce n-au crezut.
6 El a păstrat pentru judecata zilei celei mari, puși în lanțuri veșnice, în întuneric, pe îngerii care nu și-au păstrat vrednicia, ci și-au părăsit locuința.
7 Tot așa, Sodoma și Gomora și cetățile dimprejurul lor, care se dăduseră ca și ele la curvie și au poftit după trupul altuia, ne stau înainte ca o pildă, suferind pedeapsa unui foc veșnic.
8 Totuși oamenii aceștia, târâți de visările lor, își pângăresc la fel trupul, nesocotesc stăpânirea și batjocoresc dregătoriile.
9 Arhanghelul Mihail, când se împotrivea diavolului și se certa cu el pentru trupul lui Moise, n-a îndrăznit să rostească împotriva lui o judecată de ocară, ci doar a zis: „Domnul să te mustre!”
10 Aceștia, dimpotrivă, batjocoresc ce nu cunosc și se pierd singuri în ceea ce știu din fire, ca dobitoacele fără minte.
11 Vai de ei! Căci au urmat pe calea lui Cain! S-au aruncat în rătăcirea lui Balaam din dorința de câștig! Au pierit într-o răscoală ca a lui Core!
12 Sunt niște stânci ascunse la mesele voastre de dragoste, unde se ospătează fără rușine împreună cu voi și se îndoapă de-a binelea; niște nori fără apă, mânați încoace și încolo de vânturi, niște pomi tomnatici fără rod, de două ori morți, dezrădăcinați;
13 niște valuri înfuriate ale mării, care își spumegă rușinile lor, niște stele rătăcitoare, cărora le este păstrată negura întunericului pentru vecie.
14 Și pentru ei a prorocit Enoh, al șaptelea patriarh de la Adam, când a zis: „Iată că a venit Domnul cu zecile de mii de sfinți ai Săi,
15 ca să facă o judecată împotriva tuturor și să încredințeze pe toți cei nelegiuiți de toate faptele nelegiuite, pe care le-au făcut în chip nelegiuit, și de toate cuvintele de ocară pe care le-au rostit împotriva Lui acești păcătoși nelegiuiți.”
16 Ei sunt niște cârtitori, nemulțumiți cu soarta lor, trăiesc după poftele lor, gura le este plină de vorbe trufașe și slăvesc pe oameni pentru câștig.
17 Dar voi, preaiubiților, aduceți-vă aminte de vorbele vestite mai dinainte de apostolii Domnului nostru Isus Hristos:
18 cum vă spuneau că în vremurile din urmă vor fi batjocoritori, care vor trăi după poftele lor nelegiuite.
19 Ei sunt aceia care dau naștere la dezbinări, oameni supuși poftelor firii, care n-au Duhul.
20 Dar voi, preaiubiților, zidiți-vă sufletește pe credința voastră preasfântă, rugați-vă prin Duhul Sfânt,
21 țineți-vă în dragostea lui Dumnezeu și așteptați îndurarea Domnului nostru Isus Hristos pentru viața veșnică.
22 Mustrați pe cei ce se despart de voi;
23 căutați să mântuiți pe unii, smulgându-i din foc; de alții iarăși fie-vă milă cu frică, urând până și cămașa mânjită de carne.
24 Iar Aceluia care poate să vă păzească de orice cădere și să vă facă să vă înfățișați fără prihană și plini de bucurie înaintea slavei Sale,
25 singurului Dumnezeu, Mântuitorul nostru, prin Isus Hristos, Domnul nostru, să fie slavă, măreție, putere și stăpânire, mai înainte de toți vecii, și acum, și în veci. Amin.
...
Predică, Iuda 1:1-25, mesaj transmis prin Ștefan Preda Descarcă MP3
...
Iuda 1: 1 Iuda, rob al lui Isus Hristos și fratele lui Iacov, către cei chemați, care sunt iubiți în Dumnezeu Tatăl și păstrați pentru Isus Hristos:
2 îndurarea, pacea și dragostea să vă fie înmulțite.
3 Preaiubiților, pe când căutam cu tot dinadinsul să vă scriu despre mântuirea noastră de obște, m-am văzut silit să vă scriu ca să vă îndemn să luptați pentru credința care a fost dată sfinților o dată pentru totdeauna.
4 Căci s-au strecurat printre voi unii oameni scriși de mult pentru osânda aceasta, oameni neevlavioși, care schimbă în desfrânare harul Dumnezeului nostru și tăgăduiesc pe singurul nostru Stăpân și Domn, Isus Hristos.
5 Vreau să vă aduc aminte, măcar că știți, o dată pentru totdeauna toate aceste lucruri că Domnul, după ce a izbăvit pe poporul Său din țara Egiptului, în urmă a nimicit pe cei ce n-au crezut.
6 El a păstrat pentru judecata zilei celei mari, puși în lanțuri veșnice, în întuneric, pe îngerii care nu și-au păstrat vrednicia, ci și-au părăsit locuința.
7 Tot așa, Sodoma și Gomora și cetățile dimprejurul lor, care se dăduseră ca și ele la curvie și au poftit după trupul altuia, ne stau înainte ca o pildă, suferind pedeapsa unui foc veșnic.
8 Totuși oamenii aceștia, târâți de visările lor, își pângăresc la fel trupul, nesocotesc stăpânirea și batjocoresc dregătoriile.
9 Arhanghelul Mihail, când se împotrivea diavolului și se certa cu el pentru trupul lui Moise, n-a îndrăznit să rostească împotriva lui o judecată de ocară, ci doar a zis: „Domnul să te mustre!”
10 Aceștia, dimpotrivă, batjocoresc ce nu cunosc și se pierd singuri în ceea ce știu din fire, ca dobitoacele fără minte.
11 Vai de ei! Căci au urmat pe calea lui Cain! S-au aruncat în rătăcirea lui Balaam din dorința de câștig! Au pierit într-o răscoală ca a lui Core!
12 Sunt niște stânci ascunse la mesele voastre de dragoste, unde se ospătează fără rușine împreună cu voi și se îndoapă de-a binelea; niște nori fără apă, mânați încoace și încolo de vânturi, niște pomi tomnatici fără rod, de două ori morți, dezrădăcinați;
13 niște valuri înfuriate ale mării, care își spumegă rușinile lor, niște stele rătăcitoare, cărora le este păstrată negura întunericului pentru vecie.
14 Și pentru ei a prorocit Enoh, al șaptelea patriarh de la Adam, când a zis: „Iată că a venit Domnul cu zecile de mii de sfinți ai Săi,
15 ca să facă o judecată împotriva tuturor și să încredințeze pe toți cei nelegiuiți de toate faptele nelegiuite, pe care le-au făcut în chip nelegiuit, și de toate cuvintele de ocară pe care le-au rostit împotriva Lui acești păcătoși nelegiuiți.”
16 Ei sunt niște cârtitori, nemulțumiți cu soarta lor, trăiesc după poftele lor, gura le este plină de vorbe trufașe și slăvesc pe oameni pentru câștig.
17 Dar voi, preaiubiților, aduceți-vă aminte de vorbele vestite mai dinainte de apostolii Domnului nostru Isus Hristos:
18 cum vă spuneau că în vremurile din urmă vor fi batjocoritori, care vor trăi după poftele lor nelegiuite.
19 Ei sunt aceia care dau naștere la dezbinări, oameni supuși poftelor firii, care n-au Duhul.
20 Dar voi, preaiubiților, zidiți-vă sufletește pe credința voastră preasfântă, rugați-vă prin Duhul Sfânt,
21 țineți-vă în dragostea lui Dumnezeu și așteptați îndurarea Domnului nostru Isus Hristos pentru viața veșnică.
22 Mustrați pe cei ce se despart de voi;
23 căutați să mântuiți pe unii, smulgându-i din foc; de alții iarăși fie-vă milă cu frică, urând până și cămașa mânjită de carne.
24 Iar Aceluia care poate să vă păzească de orice cădere și să vă facă să vă înfățișați fără prihană și plini de bucurie înaintea slavei Sale,
25 singurului Dumnezeu, Mântuitorul nostru, prin Isus Hristos, Domnul nostru, să fie slavă, măreție, putere și stăpânire, mai înainte de toți vecii, și acum, și în veci. Amin.
...
duminică, 25 martie 2018
25, Duminică - zidire, 3
Zidire, seara
Predică, Faptele Apostolilor 26:1-32, mesaj transmis prin Gigi Andrușcă Descarcă MP3
...
Faptele Apostolilor 26:1 Agripa a zis lui Pavel: „Ai voie să te aperi!” Pavel a întins mâna și a început să se apere astfel:
2 „Mă socotesc fericit, împărate Agripa, că am să mă apăr astăzi înaintea ta pentru toate lucrurile de care sunt pârât de iudei,
3 căci tu cunoști foarte bine toate obiceiurile și neînțelegerile lor. De aceea, te rog să mă asculți cu îngăduință.
4 Viața mea, din cele dintâi zile ale tinereții mele, este cunoscută de toți iudeii, pentru că am petrecut-o în Ierusalim, în mijlocul neamului meu.
5 Dacă vor să mărturisească, ei știu de la început că am trăit ca fariseu, după cea mai îngustă partidă a religiei noastre.
6 Și acum sunt dat în judecată pentru nădejdea făgăduinței pe care a făcut-o Dumnezeu părinților noștri
7 și a cărei împlinire o așteaptă cele douăsprezece seminții ale noastre, care slujesc necurmat lui Dumnezeu, zi și noapte. Pentru această nădejde, împărate, sunt pârât eu de iudei!
8 Ce? Vi se pare de necrezut că Dumnezeu învie morții?
9 Și eu, ce-i drept, credeam că trebuie să fac multe lucruri împotriva Numelui lui Isus din Nazaret,
10 și așa am și făcut în Ierusalim. Am aruncat în temniță pe mulți sfinți, căci am primit puterea aceasta de la preoții cei mai de seamă; și, când erau osândiți la moarte, îmi dădeam și eu votul împotriva lor.
11 I-am pedepsit adesea în toate sinagogile și îmi dădeam toată silința ca să-i fac să hulească. În pornirea mea nebună împotriva lor, îi prigoneam până și în cetățile străine.
12 În acest scop, m-am dus la Damasc, cu putere și învoire de la preoții cei mai de seamă.
13 Pe la amiază, împărate, pe drum, am văzut strălucind împrejurul meu și împrejurul tovarășilor mei o lumină din cer, a cărei strălucire întrecea pe a soarelui.
14 Am căzut cu toții la pământ, și eu am auzit un glas, care-mi zicea în limba evreiască: ‘Saule, Saule, pentru ce Mă prigonești? Îți este greu să arunci cu piciorul înapoi în vârful unui țepuș.’
15 ‘Cine ești, Doamne?’ am răspuns eu. Și Domnul a zis: ‘Eu sunt Isus, pe care-L prigonești.
16 Dar scoală-te și stai în picioare, căci M-am arătat ție ca să te pun slujitor și martor atât al lucrurilor pe care le-ai văzut, cât și al lucrurilor pe care Mă vei vedea făcându-le.
17 Te-am ales din mijlocul norodului acestuia și din mijlocul neamurilor, la care te trimit,
18 ca să le deschizi ochii, să se întoarcă de la întuneric la lumină și de sub puterea Satanei la Dumnezeu și să primească, prin credința în Mine, iertare de păcate și moștenirea împreună cu cei sfințiți.’
19 De aceea, împărate Agripa, n-am vrut să mă împotrivesc vedeniei cerești.
20 Ci am propovăduit întâi celor din Damasc, apoi în Ierusalim, în toată Iudeea și la neamuri, să se pocăiască și să se întoarcă la Dumnezeu și să facă fapte vrednice de pocăința lor.
21 Iată de ce au pus iudeii mâna pe mine în Templu și au căutat să mă omoare.
22 Dar, mulțumită ajutorului lui Dumnezeu, am rămas în viață până în ziua aceasta și am mărturisit înaintea celor mici și celor mari, fără să mă depărtez cu nimic de la ce au spus prorocii și Moise că are să se întâmple,
23 și anume că Hristosul trebuie să pătimească și că, după ce va fi Cel dintâi din învierea morților, va vesti lumină norodului și neamurilor.”
24 Pe când vorbea el astfel, ca să se apere, Festus a zis cu glas tare: „Pavele, ești nebun! Învățătura ta cea multă te face să dai în nebunie.”
25 „Nu sunt nebun, preaalesule Festus”, a răspuns Pavel, „dimpotrivă, rostesc cuvinte adevărate și chibzuite.
26 Împăratul știe aceste lucruri și de aceea îi vorbesc cu îndrăzneală, căci sunt încredințat că nu-i este nimic necunoscut din ele, fiindcă nu s-au petrecut într-un colț!
27 Crezi tu în Proroci, împărate Agripa?… Știu că crezi.”
28 Și Agripa a zis lui Pavel: „Curând mai vrei tu să mă îndupleci să mă fac creștin!”
29 „Fie curând, fie târziu”, a răspuns Pavel, „să dea Dumnezeu ca nu numai tu, ci toți cei ce mă ascultă astăzi să fiți așa cum sunt eu, afară de lanțurile acestea.”
30 Împăratul, dregătorul, Berenice și toți cei ce ședeau împreună cu ei s-au sculat.
31 Și când au plecat, ziceau unii către alții: „Omul acesta n-a făcut nimic vrednic de moarte sau de închisoare.”
32 Și Agripa a zis lui Festus: „Omului acestuia i s-ar fi putut da drumul, dacă n-ar fi cerut să fie judecat de Cezar.”
...
Predică, Faptele Apostolilor 26:1-32, mesaj transmis prin Gigi Andrușcă Descarcă MP3
...
Faptele Apostolilor 26:1 Agripa a zis lui Pavel: „Ai voie să te aperi!” Pavel a întins mâna și a început să se apere astfel:
2 „Mă socotesc fericit, împărate Agripa, că am să mă apăr astăzi înaintea ta pentru toate lucrurile de care sunt pârât de iudei,
3 căci tu cunoști foarte bine toate obiceiurile și neînțelegerile lor. De aceea, te rog să mă asculți cu îngăduință.
4 Viața mea, din cele dintâi zile ale tinereții mele, este cunoscută de toți iudeii, pentru că am petrecut-o în Ierusalim, în mijlocul neamului meu.
5 Dacă vor să mărturisească, ei știu de la început că am trăit ca fariseu, după cea mai îngustă partidă a religiei noastre.
6 Și acum sunt dat în judecată pentru nădejdea făgăduinței pe care a făcut-o Dumnezeu părinților noștri
7 și a cărei împlinire o așteaptă cele douăsprezece seminții ale noastre, care slujesc necurmat lui Dumnezeu, zi și noapte. Pentru această nădejde, împărate, sunt pârât eu de iudei!
8 Ce? Vi se pare de necrezut că Dumnezeu învie morții?
9 Și eu, ce-i drept, credeam că trebuie să fac multe lucruri împotriva Numelui lui Isus din Nazaret,
10 și așa am și făcut în Ierusalim. Am aruncat în temniță pe mulți sfinți, căci am primit puterea aceasta de la preoții cei mai de seamă; și, când erau osândiți la moarte, îmi dădeam și eu votul împotriva lor.
11 I-am pedepsit adesea în toate sinagogile și îmi dădeam toată silința ca să-i fac să hulească. În pornirea mea nebună împotriva lor, îi prigoneam până și în cetățile străine.
12 În acest scop, m-am dus la Damasc, cu putere și învoire de la preoții cei mai de seamă.
13 Pe la amiază, împărate, pe drum, am văzut strălucind împrejurul meu și împrejurul tovarășilor mei o lumină din cer, a cărei strălucire întrecea pe a soarelui.
14 Am căzut cu toții la pământ, și eu am auzit un glas, care-mi zicea în limba evreiască: ‘Saule, Saule, pentru ce Mă prigonești? Îți este greu să arunci cu piciorul înapoi în vârful unui țepuș.’
15 ‘Cine ești, Doamne?’ am răspuns eu. Și Domnul a zis: ‘Eu sunt Isus, pe care-L prigonești.
16 Dar scoală-te și stai în picioare, căci M-am arătat ție ca să te pun slujitor și martor atât al lucrurilor pe care le-ai văzut, cât și al lucrurilor pe care Mă vei vedea făcându-le.
17 Te-am ales din mijlocul norodului acestuia și din mijlocul neamurilor, la care te trimit,
18 ca să le deschizi ochii, să se întoarcă de la întuneric la lumină și de sub puterea Satanei la Dumnezeu și să primească, prin credința în Mine, iertare de păcate și moștenirea împreună cu cei sfințiți.’
19 De aceea, împărate Agripa, n-am vrut să mă împotrivesc vedeniei cerești.
20 Ci am propovăduit întâi celor din Damasc, apoi în Ierusalim, în toată Iudeea și la neamuri, să se pocăiască și să se întoarcă la Dumnezeu și să facă fapte vrednice de pocăința lor.
21 Iată de ce au pus iudeii mâna pe mine în Templu și au căutat să mă omoare.
22 Dar, mulțumită ajutorului lui Dumnezeu, am rămas în viață până în ziua aceasta și am mărturisit înaintea celor mici și celor mari, fără să mă depărtez cu nimic de la ce au spus prorocii și Moise că are să se întâmple,
23 și anume că Hristosul trebuie să pătimească și că, după ce va fi Cel dintâi din învierea morților, va vesti lumină norodului și neamurilor.”
24 Pe când vorbea el astfel, ca să se apere, Festus a zis cu glas tare: „Pavele, ești nebun! Învățătura ta cea multă te face să dai în nebunie.”
25 „Nu sunt nebun, preaalesule Festus”, a răspuns Pavel, „dimpotrivă, rostesc cuvinte adevărate și chibzuite.
26 Împăratul știe aceste lucruri și de aceea îi vorbesc cu îndrăzneală, căci sunt încredințat că nu-i este nimic necunoscut din ele, fiindcă nu s-au petrecut într-un colț!
27 Crezi tu în Proroci, împărate Agripa?… Știu că crezi.”
28 Și Agripa a zis lui Pavel: „Curând mai vrei tu să mă îndupleci să mă fac creștin!”
29 „Fie curând, fie târziu”, a răspuns Pavel, „să dea Dumnezeu ca nu numai tu, ci toți cei ce mă ascultă astăzi să fiți așa cum sunt eu, afară de lanțurile acestea.”
30 Împăratul, dregătorul, Berenice și toți cei ce ședeau împreună cu ei s-au sculat.
31 Și când au plecat, ziceau unii către alții: „Omul acesta n-a făcut nimic vrednic de moarte sau de închisoare.”
32 Și Agripa a zis lui Festus: „Omului acestuia i s-ar fi putut da drumul, dacă n-ar fi cerut să fie judecat de Cezar.”
...
25, Duminică - zidire, 2
Zidire, seara
Predică, Faptele Apostolilor 25:1-27, mesaj transmis prin Cristi Flașariu Descarcă MP3
...
Faptele Apostolilor 25:1 Festus, când a venit în ținutul său, după trei zile s-a suit de la Cezareea în Ierusalim.
2 Preoții cei mai de seamă și fruntașii iudeilor i-au adus plângere împotriva lui Pavel. L-au rugat cu stăruință
3 și i-au cerut, ca un hatâr pentru ei, să trimită să-l aducă la Ierusalim. Prin aceasta îi întindeau o cursă, ca să-l omoare pe drum.
4 Festus a răspuns că Pavel este păzit în Cezareea și că el însuși are să plece în curând acolo.
5 „Deci”, a zis el, „cei mai de frunte dintre voi să se coboare împreună cu mine și, dacă este ceva vinovat în omul acesta, să-l pârască.”
6 Festus n-a zăbovit între ei decât opt sau zece zile, apoi s-a coborât la Cezareea. A doua zi, a șezut pe scaunul de judecător și a poruncit să fie adus Pavel.
7 Când a sosit Pavel, iudeii, care veniseră de la Ierusalim, l-au înconjurat și au adus împotriva lui multe și grele învinuiri, pe care nu le puteau dovedi.
8 Pavel a început să se apere și a zis: „N-am păcătuit cu nimic nici împotriva Legii iudeilor, nici împotriva Templului, nici împotriva Cezarului.”
9 Festus, care voia să capete bunăvoința iudeilor, drept răspuns a zis lui Pavel: „Vrei să te sui la Ierusalim și să fii judecat pentru aceste lucruri înaintea mea?”
10 Pavel a zis: „Eu stau înaintea scaunului de judecată al Cezarului, acolo trebuie să fiu judecat. Pe iudei nu i-am nedreptățit cu nimic, după cum știi și tu foarte bine.
11 Dacă am făcut vreo nedreptate sau vreo nelegiuire vrednică de moarte, nu mă dau în lături de la moarte, dar, dacă nu este nimic adevărat din lucrurile de care mă pârăsc ei, nimeni n-are dreptul să mă dea în mâinile lor. Cer să fiu judecat de Cezar.”
12 Atunci, Festus, după ce s-a chibzuit cu sfetnicii lui, a răspuns: „De cezar ai cerut să fii judecat, înaintea Cezarului te vei duce.”
13 După câteva zile, împăratul Agripa și Berenice au sosit la Cezareea, ca să ureze de bine lui Festus.
14 Fiindcă au stat acolo mai multe zile, Festus a spus împăratului cum stau lucrurile cu Pavel și a zis: „Felix a lăsat în temniță pe un om
15 împotriva căruia, când eram eu în Ierusalim, mi s-au plâns preoții cei mai de seamă și bătrânii iudeilor și i-au cerut osândirea.
16 Le-am răspuns că la romani nu este obiceiul să se dea niciun om, înainte ca cel pârât să fi fost pus față cu pârâșii lui și să fi avut putința să se apere de lucrurile de care este pârât.
17 Ei au venit deci aici și, fără întârziere, am șezut a doua zi pe scaunul meu de judecător și am poruncit să aducă pe omul acesta.
18 Pârâșii, când s-au înfățișat, nu l-au învinuit de niciunul din lucrurile rele pe care mi le închipuiam eu.
19 Aveau împotriva lui numai niște neînțelegeri cu privire la religia lor și la un oarecare Isus, care a murit și despre care Pavel spunea că este viu.
20 Fiindcă nu știam ce hotărâre să iau în neînțelegerea aceasta, l-am întrebat dacă vrea să meargă la Ierusalim și să fie judecat acolo pentru aceste lucruri.
21 Dar Pavel a cerut ca pricina lui să fie ținută ca să fie supusă hotărârii împăratului și am poruncit să fie păzit până ce-l voi trimite la Cezar.”
22 Agripa a zis lui Festus: „Aș vrea să aud și eu pe omul acela.” „Mâine”, a răspuns Festus, „îl vei auzi.”
23 A doua zi deci, Agripa și Berenice au venit cu multă fală și au intrat în locul de ascultare împreună cu căpitanii și cu oamenii cei mai de frunte ai cetății. La porunca lui Festus, Pavel a fost adus acolo.
24 Atunci, Festus a zis: „Împărate Agripa și voi toți care sunteți de față cu noi, uitați-vă la omul acesta, despre care toată mulțimea iudeilor m-a rugat în Ierusalim și aici, strigând că nu trebuie să mai trăiască.
25 Fiindcă am înțeles că n-a făcut nimic vrednic de moarte și fiindcă singur a cerut să fie judecat de Cezar, am hotărât să-l trimit.
26 Eu n-am nimic temeinic de scris domnului meu cu privire la el, de aceea l-am adus înaintea voastră, și mai ales înaintea ta, împărate Agripa, ca, după ce se va face cercetarea, să am ce scrie.
27 Căci mi se pare fără noimă să trimit pe un întemnițat, fără să arăt de ce este pârât.”
...
Predică, Faptele Apostolilor 25:1-27, mesaj transmis prin Cristi Flașariu Descarcă MP3
...
Faptele Apostolilor 25:1 Festus, când a venit în ținutul său, după trei zile s-a suit de la Cezareea în Ierusalim.
2 Preoții cei mai de seamă și fruntașii iudeilor i-au adus plângere împotriva lui Pavel. L-au rugat cu stăruință
3 și i-au cerut, ca un hatâr pentru ei, să trimită să-l aducă la Ierusalim. Prin aceasta îi întindeau o cursă, ca să-l omoare pe drum.
4 Festus a răspuns că Pavel este păzit în Cezareea și că el însuși are să plece în curând acolo.
5 „Deci”, a zis el, „cei mai de frunte dintre voi să se coboare împreună cu mine și, dacă este ceva vinovat în omul acesta, să-l pârască.”
6 Festus n-a zăbovit între ei decât opt sau zece zile, apoi s-a coborât la Cezareea. A doua zi, a șezut pe scaunul de judecător și a poruncit să fie adus Pavel.
7 Când a sosit Pavel, iudeii, care veniseră de la Ierusalim, l-au înconjurat și au adus împotriva lui multe și grele învinuiri, pe care nu le puteau dovedi.
8 Pavel a început să se apere și a zis: „N-am păcătuit cu nimic nici împotriva Legii iudeilor, nici împotriva Templului, nici împotriva Cezarului.”
9 Festus, care voia să capete bunăvoința iudeilor, drept răspuns a zis lui Pavel: „Vrei să te sui la Ierusalim și să fii judecat pentru aceste lucruri înaintea mea?”
10 Pavel a zis: „Eu stau înaintea scaunului de judecată al Cezarului, acolo trebuie să fiu judecat. Pe iudei nu i-am nedreptățit cu nimic, după cum știi și tu foarte bine.
11 Dacă am făcut vreo nedreptate sau vreo nelegiuire vrednică de moarte, nu mă dau în lături de la moarte, dar, dacă nu este nimic adevărat din lucrurile de care mă pârăsc ei, nimeni n-are dreptul să mă dea în mâinile lor. Cer să fiu judecat de Cezar.”
12 Atunci, Festus, după ce s-a chibzuit cu sfetnicii lui, a răspuns: „De cezar ai cerut să fii judecat, înaintea Cezarului te vei duce.”
13 După câteva zile, împăratul Agripa și Berenice au sosit la Cezareea, ca să ureze de bine lui Festus.
14 Fiindcă au stat acolo mai multe zile, Festus a spus împăratului cum stau lucrurile cu Pavel și a zis: „Felix a lăsat în temniță pe un om
15 împotriva căruia, când eram eu în Ierusalim, mi s-au plâns preoții cei mai de seamă și bătrânii iudeilor și i-au cerut osândirea.
16 Le-am răspuns că la romani nu este obiceiul să se dea niciun om, înainte ca cel pârât să fi fost pus față cu pârâșii lui și să fi avut putința să se apere de lucrurile de care este pârât.
17 Ei au venit deci aici și, fără întârziere, am șezut a doua zi pe scaunul meu de judecător și am poruncit să aducă pe omul acesta.
18 Pârâșii, când s-au înfățișat, nu l-au învinuit de niciunul din lucrurile rele pe care mi le închipuiam eu.
19 Aveau împotriva lui numai niște neînțelegeri cu privire la religia lor și la un oarecare Isus, care a murit și despre care Pavel spunea că este viu.
20 Fiindcă nu știam ce hotărâre să iau în neînțelegerea aceasta, l-am întrebat dacă vrea să meargă la Ierusalim și să fie judecat acolo pentru aceste lucruri.
21 Dar Pavel a cerut ca pricina lui să fie ținută ca să fie supusă hotărârii împăratului și am poruncit să fie păzit până ce-l voi trimite la Cezar.”
22 Agripa a zis lui Festus: „Aș vrea să aud și eu pe omul acela.” „Mâine”, a răspuns Festus, „îl vei auzi.”
23 A doua zi deci, Agripa și Berenice au venit cu multă fală și au intrat în locul de ascultare împreună cu căpitanii și cu oamenii cei mai de frunte ai cetății. La porunca lui Festus, Pavel a fost adus acolo.
24 Atunci, Festus a zis: „Împărate Agripa și voi toți care sunteți de față cu noi, uitați-vă la omul acesta, despre care toată mulțimea iudeilor m-a rugat în Ierusalim și aici, strigând că nu trebuie să mai trăiască.
25 Fiindcă am înțeles că n-a făcut nimic vrednic de moarte și fiindcă singur a cerut să fie judecat de Cezar, am hotărât să-l trimit.
26 Eu n-am nimic temeinic de scris domnului meu cu privire la el, de aceea l-am adus înaintea voastră, și mai ales înaintea ta, împărate Agripa, ca, după ce se va face cercetarea, să am ce scrie.
27 Căci mi se pare fără noimă să trimit pe un întemnițat, fără să arăt de ce este pârât.”
...
25, Duminică - zidire, 1
Zidire, seara
Predică, Faptele Apostolilor 25:1-27, mesaj transmis prin Lucian Mina Descarcă MP3
...
Faptele Apostolilor 25:1 Festus, când a venit în ținutul său, după trei zile s-a suit de la Cezareea în Ierusalim.
2 Preoții cei mai de seamă și fruntașii iudeilor i-au adus plângere împotriva lui Pavel. L-au rugat cu stăruință
3 și i-au cerut, ca un hatâr pentru ei, să trimită să-l aducă la Ierusalim. Prin aceasta îi întindeau o cursă, ca să-l omoare pe drum.
4 Festus a răspuns că Pavel este păzit în Cezareea și că el însuși are să plece în curând acolo.
5 „Deci”, a zis el, „cei mai de frunte dintre voi să se coboare împreună cu mine și, dacă este ceva vinovat în omul acesta, să-l pârască.”
6 Festus n-a zăbovit între ei decât opt sau zece zile, apoi s-a coborât la Cezareea. A doua zi, a șezut pe scaunul de judecător și a poruncit să fie adus Pavel.
7 Când a sosit Pavel, iudeii, care veniseră de la Ierusalim, l-au înconjurat și au adus împotriva lui multe și grele învinuiri, pe care nu le puteau dovedi.
8 Pavel a început să se apere și a zis: „N-am păcătuit cu nimic nici împotriva Legii iudeilor, nici împotriva Templului, nici împotriva Cezarului.”
9 Festus, care voia să capete bunăvoința iudeilor, drept răspuns a zis lui Pavel: „Vrei să te sui la Ierusalim și să fii judecat pentru aceste lucruri înaintea mea?”
10 Pavel a zis: „Eu stau înaintea scaunului de judecată al Cezarului, acolo trebuie să fiu judecat. Pe iudei nu i-am nedreptățit cu nimic, după cum știi și tu foarte bine.
11 Dacă am făcut vreo nedreptate sau vreo nelegiuire vrednică de moarte, nu mă dau în lături de la moarte, dar, dacă nu este nimic adevărat din lucrurile de care mă pârăsc ei, nimeni n-are dreptul să mă dea în mâinile lor. Cer să fiu judecat de Cezar.”
12 Atunci, Festus, după ce s-a chibzuit cu sfetnicii lui, a răspuns: „De cezar ai cerut să fii judecat, înaintea Cezarului te vei duce.”
13 După câteva zile, împăratul Agripa și Berenice au sosit la Cezareea, ca să ureze de bine lui Festus.
14 Fiindcă au stat acolo mai multe zile, Festus a spus împăratului cum stau lucrurile cu Pavel și a zis: „Felix a lăsat în temniță pe un om
15 împotriva căruia, când eram eu în Ierusalim, mi s-au plâns preoții cei mai de seamă și bătrânii iudeilor și i-au cerut osândirea.
16 Le-am răspuns că la romani nu este obiceiul să se dea niciun om, înainte ca cel pârât să fi fost pus față cu pârâșii lui și să fi avut putința să se apere de lucrurile de care este pârât.
17 Ei au venit deci aici și, fără întârziere, am șezut a doua zi pe scaunul meu de judecător și am poruncit să aducă pe omul acesta.
18 Pârâșii, când s-au înfățișat, nu l-au învinuit de niciunul din lucrurile rele pe care mi le închipuiam eu.
19 Aveau împotriva lui numai niște neînțelegeri cu privire la religia lor și la un oarecare Isus, care a murit și despre care Pavel spunea că este viu.
20 Fiindcă nu știam ce hotărâre să iau în neînțelegerea aceasta, l-am întrebat dacă vrea să meargă la Ierusalim și să fie judecat acolo pentru aceste lucruri.
21 Dar Pavel a cerut ca pricina lui să fie ținută ca să fie supusă hotărârii împăratului și am poruncit să fie păzit până ce-l voi trimite la Cezar.”
22 Agripa a zis lui Festus: „Aș vrea să aud și eu pe omul acela.” „Mâine”, a răspuns Festus, „îl vei auzi.”
23 A doua zi deci, Agripa și Berenice au venit cu multă fală și au intrat în locul de ascultare împreună cu căpitanii și cu oamenii cei mai de frunte ai cetății. La porunca lui Festus, Pavel a fost adus acolo.
24 Atunci, Festus a zis: „Împărate Agripa și voi toți care sunteți de față cu noi, uitați-vă la omul acesta, despre care toată mulțimea iudeilor m-a rugat în Ierusalim și aici, strigând că nu trebuie să mai trăiască.
25 Fiindcă am înțeles că n-a făcut nimic vrednic de moarte și fiindcă singur a cerut să fie judecat de Cezar, am hotărât să-l trimit.
26 Eu n-am nimic temeinic de scris domnului meu cu privire la el, de aceea l-am adus înaintea voastră, și mai ales înaintea ta, împărate Agripa, ca, după ce se va face cercetarea, să am ce scrie.
27 Căci mi se pare fără noimă să trimit pe un întemnițat, fără să arăt de ce este pârât.”
...
Predică, Faptele Apostolilor 25:1-27, mesaj transmis prin Lucian Mina Descarcă MP3
...
Faptele Apostolilor 25:1 Festus, când a venit în ținutul său, după trei zile s-a suit de la Cezareea în Ierusalim.
2 Preoții cei mai de seamă și fruntașii iudeilor i-au adus plângere împotriva lui Pavel. L-au rugat cu stăruință
3 și i-au cerut, ca un hatâr pentru ei, să trimită să-l aducă la Ierusalim. Prin aceasta îi întindeau o cursă, ca să-l omoare pe drum.
4 Festus a răspuns că Pavel este păzit în Cezareea și că el însuși are să plece în curând acolo.
5 „Deci”, a zis el, „cei mai de frunte dintre voi să se coboare împreună cu mine și, dacă este ceva vinovat în omul acesta, să-l pârască.”
6 Festus n-a zăbovit între ei decât opt sau zece zile, apoi s-a coborât la Cezareea. A doua zi, a șezut pe scaunul de judecător și a poruncit să fie adus Pavel.
7 Când a sosit Pavel, iudeii, care veniseră de la Ierusalim, l-au înconjurat și au adus împotriva lui multe și grele învinuiri, pe care nu le puteau dovedi.
8 Pavel a început să se apere și a zis: „N-am păcătuit cu nimic nici împotriva Legii iudeilor, nici împotriva Templului, nici împotriva Cezarului.”
9 Festus, care voia să capete bunăvoința iudeilor, drept răspuns a zis lui Pavel: „Vrei să te sui la Ierusalim și să fii judecat pentru aceste lucruri înaintea mea?”
10 Pavel a zis: „Eu stau înaintea scaunului de judecată al Cezarului, acolo trebuie să fiu judecat. Pe iudei nu i-am nedreptățit cu nimic, după cum știi și tu foarte bine.
11 Dacă am făcut vreo nedreptate sau vreo nelegiuire vrednică de moarte, nu mă dau în lături de la moarte, dar, dacă nu este nimic adevărat din lucrurile de care mă pârăsc ei, nimeni n-are dreptul să mă dea în mâinile lor. Cer să fiu judecat de Cezar.”
12 Atunci, Festus, după ce s-a chibzuit cu sfetnicii lui, a răspuns: „De cezar ai cerut să fii judecat, înaintea Cezarului te vei duce.”
13 După câteva zile, împăratul Agripa și Berenice au sosit la Cezareea, ca să ureze de bine lui Festus.
14 Fiindcă au stat acolo mai multe zile, Festus a spus împăratului cum stau lucrurile cu Pavel și a zis: „Felix a lăsat în temniță pe un om
15 împotriva căruia, când eram eu în Ierusalim, mi s-au plâns preoții cei mai de seamă și bătrânii iudeilor și i-au cerut osândirea.
16 Le-am răspuns că la romani nu este obiceiul să se dea niciun om, înainte ca cel pârât să fi fost pus față cu pârâșii lui și să fi avut putința să se apere de lucrurile de care este pârât.
17 Ei au venit deci aici și, fără întârziere, am șezut a doua zi pe scaunul meu de judecător și am poruncit să aducă pe omul acesta.
18 Pârâșii, când s-au înfățișat, nu l-au învinuit de niciunul din lucrurile rele pe care mi le închipuiam eu.
19 Aveau împotriva lui numai niște neînțelegeri cu privire la religia lor și la un oarecare Isus, care a murit și despre care Pavel spunea că este viu.
20 Fiindcă nu știam ce hotărâre să iau în neînțelegerea aceasta, l-am întrebat dacă vrea să meargă la Ierusalim și să fie judecat acolo pentru aceste lucruri.
21 Dar Pavel a cerut ca pricina lui să fie ținută ca să fie supusă hotărârii împăratului și am poruncit să fie păzit până ce-l voi trimite la Cezar.”
22 Agripa a zis lui Festus: „Aș vrea să aud și eu pe omul acela.” „Mâine”, a răspuns Festus, „îl vei auzi.”
23 A doua zi deci, Agripa și Berenice au venit cu multă fală și au intrat în locul de ascultare împreună cu căpitanii și cu oamenii cei mai de frunte ai cetății. La porunca lui Festus, Pavel a fost adus acolo.
24 Atunci, Festus a zis: „Împărate Agripa și voi toți care sunteți de față cu noi, uitați-vă la omul acesta, despre care toată mulțimea iudeilor m-a rugat în Ierusalim și aici, strigând că nu trebuie să mai trăiască.
25 Fiindcă am înțeles că n-a făcut nimic vrednic de moarte și fiindcă singur a cerut să fie judecat de Cezar, am hotărât să-l trimit.
26 Eu n-am nimic temeinic de scris domnului meu cu privire la el, de aceea l-am adus înaintea voastră, și mai ales înaintea ta, împărate Agripa, ca, după ce se va face cercetarea, să am ce scrie.
27 Căci mi se pare fără noimă să trimit pe un întemnițat, fără să arăt de ce este pârât.”
...
25, Duminică - ev, 2
Evanghelizare, dimineața
Predică, Geneza 32:24-30, mesaj transmis prin Novac Prică Descarcă MP3
...
Geneza 32:24 Iacov însă a rămas singur. Atunci, un om s-a luptat cu el până în revărsatul zorilor.
25 Văzând că nu-l poate birui, omul acesta l-a lovit la încheietura coapsei, așa că i s-a scrântit încheietura coapsei lui Iacov, pe când se lupta cu el.
26 Omul acela a zis: „Lasă-mă să plec, căci se revarsă zorile.” Dar Iacov a răspuns: „Nu Te voi lăsa să pleci până nu mă vei binecuvânta.”
27 Omul acela i-a zis: „Cum îți este numele?” „Iacov”, a răspuns el.
28 Apoi a zis: „Numele tău nu va mai fi Iacov, ci te vei chema Israel (Cel ce luptă cu Dumnezeu), căci ai luptat cu Dumnezeu și cu oameni și ai fost biruitor.”
29 Iacov l-a întrebat: „Spune-mi, Te rog, numele Tău.” El a răspuns: „Pentru ce Îmi ceri numele?” Și l-a binecuvântat acolo.
30 Iacov a pus locului aceluia numele Peniel (Fața lui Dumnezeu); „căci”, a zis el, „am văzut pe Dumnezeu față în față, și totuși am scăpat cu viață”.
...
Predică, Geneza 32:24-30, mesaj transmis prin Novac Prică Descarcă MP3
...
Geneza 32:24 Iacov însă a rămas singur. Atunci, un om s-a luptat cu el până în revărsatul zorilor.
25 Văzând că nu-l poate birui, omul acesta l-a lovit la încheietura coapsei, așa că i s-a scrântit încheietura coapsei lui Iacov, pe când se lupta cu el.
26 Omul acela a zis: „Lasă-mă să plec, căci se revarsă zorile.” Dar Iacov a răspuns: „Nu Te voi lăsa să pleci până nu mă vei binecuvânta.”
27 Omul acela i-a zis: „Cum îți este numele?” „Iacov”, a răspuns el.
28 Apoi a zis: „Numele tău nu va mai fi Iacov, ci te vei chema Israel (Cel ce luptă cu Dumnezeu), căci ai luptat cu Dumnezeu și cu oameni și ai fost biruitor.”
29 Iacov l-a întrebat: „Spune-mi, Te rog, numele Tău.” El a răspuns: „Pentru ce Îmi ceri numele?” Și l-a binecuvântat acolo.
30 Iacov a pus locului aceluia numele Peniel (Fața lui Dumnezeu); „căci”, a zis el, „am văzut pe Dumnezeu față în față, și totuși am scăpat cu viață”.
...
25, Duminică - ev, 1
Evanghelizare, dimineața
Predică, Ioan 6:60-71, mesaj transmis prin Nistor Hodiș Descarcă MP3
...
Ioan 6:60 Mulți din ucenicii Lui, după ce au auzit aceste cuvinte, au zis: „Vorbirea aceasta este prea de tot: cine poate s-o sufere?”
61 Isus, care știa în Sine că ucenicii Săi cârteau împotriva vorbirii acesteia, le-a zis: „Vorbirea aceasta este pentru voi o pricină de poticnire?
62 Dar dacă ați vedea pe Fiul omului suindu-Se unde era mai înainte?…
63 Duhul este acela care dă viață, carnea nu folosește la nimic; cuvintele pe care vi le-am spus Eu sunt duh și viață.
64 Dar sunt unii din voi care nu cred.” Căci Isus știa de la început cine erau cei ce nu cred și cine era cel ce avea să-L vândă.
65 Și a adăugat: „Tocmai de aceea v-am spus că nimeni nu poate să vină la Mine dacă nu i-a fost dat de Tatăl Meu.”
66 Din clipa aceea, mulți din ucenicii Lui s-au întors înapoi și nu mai umblau cu El.
67 Atunci, Isus a zis celor doisprezece: „Voi nu vreți să vă duceți?”
68 „Doamne”, I-a răspuns Simon Petru, „la cine să ne ducem? Tu ai cuvintele vieții veșnice.
69 Și noi am crezut și am ajuns la cunoștința că Tu ești Hristosul, Sfântul lui Dumnezeu.”
70 Isus le-a răspuns: „Nu v-am ales Eu pe voi, cei doisprezece? Și totuși unul din voi este un drac.”
71 Vorbea despre Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul, căci el avea să-L vândă; el, unul din cei doisprezece.
...
Predică, Ioan 6:60-71, mesaj transmis prin Nistor Hodiș Descarcă MP3
...
Ioan 6:60 Mulți din ucenicii Lui, după ce au auzit aceste cuvinte, au zis: „Vorbirea aceasta este prea de tot: cine poate s-o sufere?”
61 Isus, care știa în Sine că ucenicii Săi cârteau împotriva vorbirii acesteia, le-a zis: „Vorbirea aceasta este pentru voi o pricină de poticnire?
62 Dar dacă ați vedea pe Fiul omului suindu-Se unde era mai înainte?…
63 Duhul este acela care dă viață, carnea nu folosește la nimic; cuvintele pe care vi le-am spus Eu sunt duh și viață.
64 Dar sunt unii din voi care nu cred.” Căci Isus știa de la început cine erau cei ce nu cred și cine era cel ce avea să-L vândă.
65 Și a adăugat: „Tocmai de aceea v-am spus că nimeni nu poate să vină la Mine dacă nu i-a fost dat de Tatăl Meu.”
66 Din clipa aceea, mulți din ucenicii Lui s-au întors înapoi și nu mai umblau cu El.
67 Atunci, Isus a zis celor doisprezece: „Voi nu vreți să vă duceți?”
68 „Doamne”, I-a răspuns Simon Petru, „la cine să ne ducem? Tu ai cuvintele vieții veșnice.
69 Și noi am crezut și am ajuns la cunoștința că Tu ești Hristosul, Sfântul lui Dumnezeu.”
70 Isus le-a răspuns: „Nu v-am ales Eu pe voi, cei doisprezece? Și totuși unul din voi este un drac.”
71 Vorbea despre Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul, căci el avea să-L vândă; el, unul din cei doisprezece.
...
25, Duminică - zidire
Zidire, dimineața
Predică, Romani 8:28, mesaj transmis prin Mircea Necea Descarcă MP3
...
Romani 8:28 De altă parte, știm că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, și anume spre binele celor ce sunt chemați după planul Său.
...
Predică, Romani 8:28, mesaj transmis prin Mircea Necea Descarcă MP3
...
Romani 8:28 De altă parte, știm că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, și anume spre binele celor ce sunt chemați după planul Său.
...
joi, 22 martie 2018
22, Joi - 2
Evanghelizare, seara
Predică, Matei 7:21-29, mesaj transmis prin Marinică Dinu Descarcă MP3
...
Matei 7:21 Nu oricine-Mi zice: ‘Doamne, Doamne!’ va intra în Împărăția cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu, care este în ceruri.
22 Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: ‘Doamne, Doamne! N-am prorocit noi în Numele Tău? N-am scos noi draci în Numele Tău? Și n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?’
23 Atunci, le voi spune curat: ‘Niciodată nu v-am cunoscut; depărtați-vă de la Mine, voi toți care lucrați fărădelege.’
24 De aceea, pe oricine aude aceste cuvinte ale Mele și le face, îl voi asemăna cu un om cu judecată, care și-a zidit casa pe stâncă.
25 A dat ploaia, au venit șuvoaiele, au suflat vânturile și au bătut în casa aceea, dar ea nu s-a prăbușit, pentru că avea temelia zidită pe stâncă.
26 Însă oricine aude aceste cuvinte ale Mele și nu le face va fi asemănat cu un om nechibzuit, care și-a zidit casa pe nisip.
27 A dat ploaia, au venit șuvoaiele, au suflat vânturile și au izbit în casa aceea: ea s-a prăbușit, și prăbușirea i-a fost mare.”
28 După ce a sfârșit Isus cuvântările acestea, noroadele au rămas uimite de învățătura Lui;
29 căci El îi învăța ca unul care avea putere, nu cum îi învățau cărturarii lor.
...
Predică, Matei 7:21-29, mesaj transmis prin Marinică Dinu Descarcă MP3
...
Matei 7:21 Nu oricine-Mi zice: ‘Doamne, Doamne!’ va intra în Împărăția cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu, care este în ceruri.
22 Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: ‘Doamne, Doamne! N-am prorocit noi în Numele Tău? N-am scos noi draci în Numele Tău? Și n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?’
23 Atunci, le voi spune curat: ‘Niciodată nu v-am cunoscut; depărtați-vă de la Mine, voi toți care lucrați fărădelege.’
24 De aceea, pe oricine aude aceste cuvinte ale Mele și le face, îl voi asemăna cu un om cu judecată, care și-a zidit casa pe stâncă.
25 A dat ploaia, au venit șuvoaiele, au suflat vânturile și au bătut în casa aceea, dar ea nu s-a prăbușit, pentru că avea temelia zidită pe stâncă.
26 Însă oricine aude aceste cuvinte ale Mele și nu le face va fi asemănat cu un om nechibzuit, care și-a zidit casa pe nisip.
27 A dat ploaia, au venit șuvoaiele, au suflat vânturile și au izbit în casa aceea: ea s-a prăbușit, și prăbușirea i-a fost mare.”
28 După ce a sfârșit Isus cuvântările acestea, noroadele au rămas uimite de învățătura Lui;
29 căci El îi învăța ca unul care avea putere, nu cum îi învățau cărturarii lor.
...
22, Joi - 1
Evanghelizare, seara
Predică, Luca 1:77-79, mesaj transmis prin Ștefan Preda Descarcă MP3
...
Luca 1:77 și să dai poporului Său cunoștința mântuirii, care stă în iertarea păcatelor lui;
78 datorită marii îndurări a Dumnezeului nostru, în urma căreia ne-a cercetat Soarele care răsare din înălțime,
79 ca să lumineze pe cei ce zac în întunericul și în umbra morții și să ne îndrepte picioarele pe calea păcii!”
...
Predică, Luca 1:77-79, mesaj transmis prin Ștefan Preda Descarcă MP3
...
Luca 1:77 și să dai poporului Său cunoștința mântuirii, care stă în iertarea păcatelor lui;
78 datorită marii îndurări a Dumnezeului nostru, în urma căreia ne-a cercetat Soarele care răsare din înălțime,
79 ca să lumineze pe cei ce zac în întunericul și în umbra morții și să ne îndrepte picioarele pe calea păcii!”
...
duminică, 18 martie 2018
18, Duminică - zidire, 3
Zidire, seara
Predică, Faptele Apostolilor 24:27-25:27, mesaj transmis prin Mircea Necea Descarcă MP3
...
Faptele Apostolilor 24:27 Doi ani au trecut astfel; și în locul lui Felix, a venit Porcius Festus. Felix a vrut să facă pe placul iudeilor și a lăsat pe Pavel în temniță.
Faptele Apostolilor 25:1 Festus, când a venit în ținutul său, după trei zile s-a suit de la Cezareea în Ierusalim.
2 Preoții cei mai de seamă și fruntașii iudeilor i-au adus plângere împotriva lui Pavel. L-au rugat cu stăruință
3 și i-au cerut, ca un hatâr pentru ei, să trimită să-l aducă la Ierusalim. Prin aceasta îi întindeau o cursă, ca să-l omoare pe drum.
4 Festus a răspuns că Pavel este păzit în Cezareea și că el însuși are să plece în curând acolo.
5 „Deci”, a zis el, „cei mai de frunte dintre voi să se coboare împreună cu mine și, dacă este ceva vinovat în omul acesta, să-l pârască.”
6 Festus n-a zăbovit între ei decât opt sau zece zile, apoi s-a coborât la Cezareea. A doua zi, a șezut pe scaunul de judecător și a poruncit să fie adus Pavel.
7 Când a sosit Pavel, iudeii, care veniseră de la Ierusalim, l-au înconjurat și au adus împotriva lui multe și grele învinuiri, pe care nu le puteau dovedi.
8 Pavel a început să se apere și a zis: „N-am păcătuit cu nimic nici împotriva Legii iudeilor, nici împotriva Templului, nici împotriva Cezarului.”
9 Festus, care voia să capete bunăvoința iudeilor, drept răspuns a zis lui Pavel: „Vrei să te sui la Ierusalim și să fii judecat pentru aceste lucruri înaintea mea?”
10 Pavel a zis: „Eu stau înaintea scaunului de judecată al Cezarului, acolo trebuie să fiu judecat. Pe iudei nu i-am nedreptățit cu nimic, după cum știi și tu foarte bine.
11 Dacă am făcut vreo nedreptate sau vreo nelegiuire vrednică de moarte, nu mă dau în lături de la moarte, dar, dacă nu este nimic adevărat din lucrurile de care mă pârăsc ei, nimeni n-are dreptul să mă dea în mâinile lor. Cer să fiu judecat de Cezar.”
12 Atunci, Festus, după ce s-a chibzuit cu sfetnicii lui, a răspuns: „De cezar ai cerut să fii judecat, înaintea Cezarului te vei duce.”
13 După câteva zile, împăratul Agripa și Berenice au sosit la Cezareea, ca să ureze de bine lui Festus.
14 Fiindcă au stat acolo mai multe zile, Festus a spus împăratului cum stau lucrurile cu Pavel și a zis: „Felix a lăsat în temniță pe un om
15 împotriva căruia, când eram eu în Ierusalim, mi s-au plâns preoții cei mai de seamă și bătrânii iudeilor și i-au cerut osândirea.
16 Le-am răspuns că la romani nu este obiceiul să se dea niciun om, înainte ca cel pârât să fi fost pus față cu pârâșii lui și să fi avut putința să se apere de lucrurile de care este pârât.
17 Ei au venit deci aici și, fără întârziere, am șezut a doua zi pe scaunul meu de judecător și am poruncit să aducă pe omul acesta.
18 Pârâșii, când s-au înfățișat, nu l-au învinuit de niciunul din lucrurile rele pe care mi le închipuiam eu.
19 Aveau împotriva lui numai niște neînțelegeri cu privire la religia lor și la un oarecare Isus, care a murit și despre care Pavel spunea că este viu.
20 Fiindcă nu știam ce hotărâre să iau în neînțelegerea aceasta, l-am întrebat dacă vrea să meargă la Ierusalim și să fie judecat acolo pentru aceste lucruri.
21 Dar Pavel a cerut ca pricina lui să fie ținută ca să fie supusă hotărârii împăratului și am poruncit să fie păzit până ce-l voi trimite la Cezar.”
22 Agripa a zis lui Festus: „Aș vrea să aud și eu pe omul acela.” „Mâine”, a răspuns Festus, „îl vei auzi.”
23 A doua zi deci, Agripa și Berenice au venit cu multă fală și au intrat în locul de ascultare împreună cu căpitanii și cu oamenii cei mai de frunte ai cetății. La porunca lui Festus, Pavel a fost adus acolo.
24 Atunci, Festus a zis: „Împărate Agripa și voi toți care sunteți de față cu noi, uitați-vă la omul acesta, despre care toată mulțimea iudeilor m-a rugat în Ierusalim și aici, strigând că nu trebuie să mai trăiască.
25 Fiindcă am înțeles că n-a făcut nimic vrednic de moarte și fiindcă singur a cerut să fie judecat de Cezar, am hotărât să-l trimit.
26 Eu n-am nimic temeinic de scris domnului meu cu privire la el, de aceea l-am adus înaintea voastră, și mai ales înaintea ta, împărate Agripa, ca, după ce se va face cercetarea, să am ce scrie.
27 Căci mi se pare fără noimă să trimit pe un întemnițat, fără să arăt de ce este pârât.”
...
Predică, Faptele Apostolilor 24:27-25:27, mesaj transmis prin Mircea Necea Descarcă MP3
...
Faptele Apostolilor 24:27 Doi ani au trecut astfel; și în locul lui Felix, a venit Porcius Festus. Felix a vrut să facă pe placul iudeilor și a lăsat pe Pavel în temniță.
Faptele Apostolilor 25:1 Festus, când a venit în ținutul său, după trei zile s-a suit de la Cezareea în Ierusalim.
2 Preoții cei mai de seamă și fruntașii iudeilor i-au adus plângere împotriva lui Pavel. L-au rugat cu stăruință
3 și i-au cerut, ca un hatâr pentru ei, să trimită să-l aducă la Ierusalim. Prin aceasta îi întindeau o cursă, ca să-l omoare pe drum.
4 Festus a răspuns că Pavel este păzit în Cezareea și că el însuși are să plece în curând acolo.
5 „Deci”, a zis el, „cei mai de frunte dintre voi să se coboare împreună cu mine și, dacă este ceva vinovat în omul acesta, să-l pârască.”
6 Festus n-a zăbovit între ei decât opt sau zece zile, apoi s-a coborât la Cezareea. A doua zi, a șezut pe scaunul de judecător și a poruncit să fie adus Pavel.
7 Când a sosit Pavel, iudeii, care veniseră de la Ierusalim, l-au înconjurat și au adus împotriva lui multe și grele învinuiri, pe care nu le puteau dovedi.
8 Pavel a început să se apere și a zis: „N-am păcătuit cu nimic nici împotriva Legii iudeilor, nici împotriva Templului, nici împotriva Cezarului.”
9 Festus, care voia să capete bunăvoința iudeilor, drept răspuns a zis lui Pavel: „Vrei să te sui la Ierusalim și să fii judecat pentru aceste lucruri înaintea mea?”
10 Pavel a zis: „Eu stau înaintea scaunului de judecată al Cezarului, acolo trebuie să fiu judecat. Pe iudei nu i-am nedreptățit cu nimic, după cum știi și tu foarte bine.
11 Dacă am făcut vreo nedreptate sau vreo nelegiuire vrednică de moarte, nu mă dau în lături de la moarte, dar, dacă nu este nimic adevărat din lucrurile de care mă pârăsc ei, nimeni n-are dreptul să mă dea în mâinile lor. Cer să fiu judecat de Cezar.”
12 Atunci, Festus, după ce s-a chibzuit cu sfetnicii lui, a răspuns: „De cezar ai cerut să fii judecat, înaintea Cezarului te vei duce.”
13 După câteva zile, împăratul Agripa și Berenice au sosit la Cezareea, ca să ureze de bine lui Festus.
14 Fiindcă au stat acolo mai multe zile, Festus a spus împăratului cum stau lucrurile cu Pavel și a zis: „Felix a lăsat în temniță pe un om
15 împotriva căruia, când eram eu în Ierusalim, mi s-au plâns preoții cei mai de seamă și bătrânii iudeilor și i-au cerut osândirea.
16 Le-am răspuns că la romani nu este obiceiul să se dea niciun om, înainte ca cel pârât să fi fost pus față cu pârâșii lui și să fi avut putința să se apere de lucrurile de care este pârât.
17 Ei au venit deci aici și, fără întârziere, am șezut a doua zi pe scaunul meu de judecător și am poruncit să aducă pe omul acesta.
18 Pârâșii, când s-au înfățișat, nu l-au învinuit de niciunul din lucrurile rele pe care mi le închipuiam eu.
19 Aveau împotriva lui numai niște neînțelegeri cu privire la religia lor și la un oarecare Isus, care a murit și despre care Pavel spunea că este viu.
20 Fiindcă nu știam ce hotărâre să iau în neînțelegerea aceasta, l-am întrebat dacă vrea să meargă la Ierusalim și să fie judecat acolo pentru aceste lucruri.
21 Dar Pavel a cerut ca pricina lui să fie ținută ca să fie supusă hotărârii împăratului și am poruncit să fie păzit până ce-l voi trimite la Cezar.”
22 Agripa a zis lui Festus: „Aș vrea să aud și eu pe omul acela.” „Mâine”, a răspuns Festus, „îl vei auzi.”
23 A doua zi deci, Agripa și Berenice au venit cu multă fală și au intrat în locul de ascultare împreună cu căpitanii și cu oamenii cei mai de frunte ai cetății. La porunca lui Festus, Pavel a fost adus acolo.
24 Atunci, Festus a zis: „Împărate Agripa și voi toți care sunteți de față cu noi, uitați-vă la omul acesta, despre care toată mulțimea iudeilor m-a rugat în Ierusalim și aici, strigând că nu trebuie să mai trăiască.
25 Fiindcă am înțeles că n-a făcut nimic vrednic de moarte și fiindcă singur a cerut să fie judecat de Cezar, am hotărât să-l trimit.
26 Eu n-am nimic temeinic de scris domnului meu cu privire la el, de aceea l-am adus înaintea voastră, și mai ales înaintea ta, împărate Agripa, ca, după ce se va face cercetarea, să am ce scrie.
27 Căci mi se pare fără noimă să trimit pe un întemnițat, fără să arăt de ce este pârât.”
...
18, Duminică - zidire, 2
Zidire, seara
Predică, Faptele Apostolilor 24:27-25:27, mesaj transmis prin Petrică Sandu Descarcă MP3
...
Faptele Apostolilor 24:27 Doi ani au trecut astfel; și în locul lui Felix, a venit Porcius Festus. Felix a vrut să facă pe placul iudeilor și a lăsat pe Pavel în temniță.
Faptele Apostolilor 25:1 Festus, când a venit în ținutul său, după trei zile s-a suit de la Cezareea în Ierusalim.
2 Preoții cei mai de seamă și fruntașii iudeilor i-au adus plângere împotriva lui Pavel. L-au rugat cu stăruință
3 și i-au cerut, ca un hatâr pentru ei, să trimită să-l aducă la Ierusalim. Prin aceasta îi întindeau o cursă, ca să-l omoare pe drum.
4 Festus a răspuns că Pavel este păzit în Cezareea și că el însuși are să plece în curând acolo.
5 „Deci”, a zis el, „cei mai de frunte dintre voi să se coboare împreună cu mine și, dacă este ceva vinovat în omul acesta, să-l pârască.”
6 Festus n-a zăbovit între ei decât opt sau zece zile, apoi s-a coborât la Cezareea. A doua zi, a șezut pe scaunul de judecător și a poruncit să fie adus Pavel.
7 Când a sosit Pavel, iudeii, care veniseră de la Ierusalim, l-au înconjurat și au adus împotriva lui multe și grele învinuiri, pe care nu le puteau dovedi.
8 Pavel a început să se apere și a zis: „N-am păcătuit cu nimic nici împotriva Legii iudeilor, nici împotriva Templului, nici împotriva Cezarului.”
9 Festus, care voia să capete bunăvoința iudeilor, drept răspuns a zis lui Pavel: „Vrei să te sui la Ierusalim și să fii judecat pentru aceste lucruri înaintea mea?”
10 Pavel a zis: „Eu stau înaintea scaunului de judecată al Cezarului, acolo trebuie să fiu judecat. Pe iudei nu i-am nedreptățit cu nimic, după cum știi și tu foarte bine.
11 Dacă am făcut vreo nedreptate sau vreo nelegiuire vrednică de moarte, nu mă dau în lături de la moarte, dar, dacă nu este nimic adevărat din lucrurile de care mă pârăsc ei, nimeni n-are dreptul să mă dea în mâinile lor. Cer să fiu judecat de Cezar.”
12 Atunci, Festus, după ce s-a chibzuit cu sfetnicii lui, a răspuns: „De cezar ai cerut să fii judecat, înaintea Cezarului te vei duce.”
13 După câteva zile, împăratul Agripa și Berenice au sosit la Cezareea, ca să ureze de bine lui Festus.
14 Fiindcă au stat acolo mai multe zile, Festus a spus împăratului cum stau lucrurile cu Pavel și a zis: „Felix a lăsat în temniță pe un om
15 împotriva căruia, când eram eu în Ierusalim, mi s-au plâns preoții cei mai de seamă și bătrânii iudeilor și i-au cerut osândirea.
16 Le-am răspuns că la romani nu este obiceiul să se dea niciun om, înainte ca cel pârât să fi fost pus față cu pârâșii lui și să fi avut putința să se apere de lucrurile de care este pârât.
17 Ei au venit deci aici și, fără întârziere, am șezut a doua zi pe scaunul meu de judecător și am poruncit să aducă pe omul acesta.
18 Pârâșii, când s-au înfățișat, nu l-au învinuit de niciunul din lucrurile rele pe care mi le închipuiam eu.
19 Aveau împotriva lui numai niște neînțelegeri cu privire la religia lor și la un oarecare Isus, care a murit și despre care Pavel spunea că este viu.
20 Fiindcă nu știam ce hotărâre să iau în neînțelegerea aceasta, l-am întrebat dacă vrea să meargă la Ierusalim și să fie judecat acolo pentru aceste lucruri.
21 Dar Pavel a cerut ca pricina lui să fie ținută ca să fie supusă hotărârii împăratului și am poruncit să fie păzit până ce-l voi trimite la Cezar.”
22 Agripa a zis lui Festus: „Aș vrea să aud și eu pe omul acela.” „Mâine”, a răspuns Festus, „îl vei auzi.”
23 A doua zi deci, Agripa și Berenice au venit cu multă fală și au intrat în locul de ascultare împreună cu căpitanii și cu oamenii cei mai de frunte ai cetății. La porunca lui Festus, Pavel a fost adus acolo.
24 Atunci, Festus a zis: „Împărate Agripa și voi toți care sunteți de față cu noi, uitați-vă la omul acesta, despre care toată mulțimea iudeilor m-a rugat în Ierusalim și aici, strigând că nu trebuie să mai trăiască.
25 Fiindcă am înțeles că n-a făcut nimic vrednic de moarte și fiindcă singur a cerut să fie judecat de Cezar, am hotărât să-l trimit.
26 Eu n-am nimic temeinic de scris domnului meu cu privire la el, de aceea l-am adus înaintea voastră, și mai ales înaintea ta, împărate Agripa, ca, după ce se va face cercetarea, să am ce scrie.
27 Căci mi se pare fără noimă să trimit pe un întemnițat, fără să arăt de ce este pârât.”
...
Predică, Faptele Apostolilor 24:27-25:27, mesaj transmis prin Petrică Sandu Descarcă MP3
...
Faptele Apostolilor 24:27 Doi ani au trecut astfel; și în locul lui Felix, a venit Porcius Festus. Felix a vrut să facă pe placul iudeilor și a lăsat pe Pavel în temniță.
Faptele Apostolilor 25:1 Festus, când a venit în ținutul său, după trei zile s-a suit de la Cezareea în Ierusalim.
2 Preoții cei mai de seamă și fruntașii iudeilor i-au adus plângere împotriva lui Pavel. L-au rugat cu stăruință
3 și i-au cerut, ca un hatâr pentru ei, să trimită să-l aducă la Ierusalim. Prin aceasta îi întindeau o cursă, ca să-l omoare pe drum.
4 Festus a răspuns că Pavel este păzit în Cezareea și că el însuși are să plece în curând acolo.
5 „Deci”, a zis el, „cei mai de frunte dintre voi să se coboare împreună cu mine și, dacă este ceva vinovat în omul acesta, să-l pârască.”
6 Festus n-a zăbovit între ei decât opt sau zece zile, apoi s-a coborât la Cezareea. A doua zi, a șezut pe scaunul de judecător și a poruncit să fie adus Pavel.
7 Când a sosit Pavel, iudeii, care veniseră de la Ierusalim, l-au înconjurat și au adus împotriva lui multe și grele învinuiri, pe care nu le puteau dovedi.
8 Pavel a început să se apere și a zis: „N-am păcătuit cu nimic nici împotriva Legii iudeilor, nici împotriva Templului, nici împotriva Cezarului.”
9 Festus, care voia să capete bunăvoința iudeilor, drept răspuns a zis lui Pavel: „Vrei să te sui la Ierusalim și să fii judecat pentru aceste lucruri înaintea mea?”
10 Pavel a zis: „Eu stau înaintea scaunului de judecată al Cezarului, acolo trebuie să fiu judecat. Pe iudei nu i-am nedreptățit cu nimic, după cum știi și tu foarte bine.
11 Dacă am făcut vreo nedreptate sau vreo nelegiuire vrednică de moarte, nu mă dau în lături de la moarte, dar, dacă nu este nimic adevărat din lucrurile de care mă pârăsc ei, nimeni n-are dreptul să mă dea în mâinile lor. Cer să fiu judecat de Cezar.”
12 Atunci, Festus, după ce s-a chibzuit cu sfetnicii lui, a răspuns: „De cezar ai cerut să fii judecat, înaintea Cezarului te vei duce.”
13 După câteva zile, împăratul Agripa și Berenice au sosit la Cezareea, ca să ureze de bine lui Festus.
14 Fiindcă au stat acolo mai multe zile, Festus a spus împăratului cum stau lucrurile cu Pavel și a zis: „Felix a lăsat în temniță pe un om
15 împotriva căruia, când eram eu în Ierusalim, mi s-au plâns preoții cei mai de seamă și bătrânii iudeilor și i-au cerut osândirea.
16 Le-am răspuns că la romani nu este obiceiul să se dea niciun om, înainte ca cel pârât să fi fost pus față cu pârâșii lui și să fi avut putința să se apere de lucrurile de care este pârât.
17 Ei au venit deci aici și, fără întârziere, am șezut a doua zi pe scaunul meu de judecător și am poruncit să aducă pe omul acesta.
18 Pârâșii, când s-au înfățișat, nu l-au învinuit de niciunul din lucrurile rele pe care mi le închipuiam eu.
19 Aveau împotriva lui numai niște neînțelegeri cu privire la religia lor și la un oarecare Isus, care a murit și despre care Pavel spunea că este viu.
20 Fiindcă nu știam ce hotărâre să iau în neînțelegerea aceasta, l-am întrebat dacă vrea să meargă la Ierusalim și să fie judecat acolo pentru aceste lucruri.
21 Dar Pavel a cerut ca pricina lui să fie ținută ca să fie supusă hotărârii împăratului și am poruncit să fie păzit până ce-l voi trimite la Cezar.”
22 Agripa a zis lui Festus: „Aș vrea să aud și eu pe omul acela.” „Mâine”, a răspuns Festus, „îl vei auzi.”
23 A doua zi deci, Agripa și Berenice au venit cu multă fală și au intrat în locul de ascultare împreună cu căpitanii și cu oamenii cei mai de frunte ai cetății. La porunca lui Festus, Pavel a fost adus acolo.
24 Atunci, Festus a zis: „Împărate Agripa și voi toți care sunteți de față cu noi, uitați-vă la omul acesta, despre care toată mulțimea iudeilor m-a rugat în Ierusalim și aici, strigând că nu trebuie să mai trăiască.
25 Fiindcă am înțeles că n-a făcut nimic vrednic de moarte și fiindcă singur a cerut să fie judecat de Cezar, am hotărât să-l trimit.
26 Eu n-am nimic temeinic de scris domnului meu cu privire la el, de aceea l-am adus înaintea voastră, și mai ales înaintea ta, împărate Agripa, ca, după ce se va face cercetarea, să am ce scrie.
27 Căci mi se pare fără noimă să trimit pe un întemnițat, fără să arăt de ce este pârât.”
...
18, Duminică - zidire, 1
Zidire, seara
Predică, Faptele Apostolilor 24:27-25:27, mesaj transmis prin Robert Stoian Descarcă MP3
...
Faptele Apostolilor 24:27 Doi ani au trecut astfel; și în locul lui Felix, a venit Porcius Festus. Felix a vrut să facă pe placul iudeilor și a lăsat pe Pavel în temniță.
Faptele Apostolilor 25:1 Festus, când a venit în ținutul său, după trei zile s-a suit de la Cezareea în Ierusalim.
2 Preoții cei mai de seamă și fruntașii iudeilor i-au adus plângere împotriva lui Pavel. L-au rugat cu stăruință
3 și i-au cerut, ca un hatâr pentru ei, să trimită să-l aducă la Ierusalim. Prin aceasta îi întindeau o cursă, ca să-l omoare pe drum.
4 Festus a răspuns că Pavel este păzit în Cezareea și că el însuși are să plece în curând acolo.
5 „Deci”, a zis el, „cei mai de frunte dintre voi să se coboare împreună cu mine și, dacă este ceva vinovat în omul acesta, să-l pârască.”
6 Festus n-a zăbovit între ei decât opt sau zece zile, apoi s-a coborât la Cezareea. A doua zi, a șezut pe scaunul de judecător și a poruncit să fie adus Pavel.
7 Când a sosit Pavel, iudeii, care veniseră de la Ierusalim, l-au înconjurat și au adus împotriva lui multe și grele învinuiri, pe care nu le puteau dovedi.
8 Pavel a început să se apere și a zis: „N-am păcătuit cu nimic nici împotriva Legii iudeilor, nici împotriva Templului, nici împotriva Cezarului.”
9 Festus, care voia să capete bunăvoința iudeilor, drept răspuns a zis lui Pavel: „Vrei să te sui la Ierusalim și să fii judecat pentru aceste lucruri înaintea mea?”
10 Pavel a zis: „Eu stau înaintea scaunului de judecată al Cezarului, acolo trebuie să fiu judecat. Pe iudei nu i-am nedreptățit cu nimic, după cum știi și tu foarte bine.
11 Dacă am făcut vreo nedreptate sau vreo nelegiuire vrednică de moarte, nu mă dau în lături de la moarte, dar, dacă nu este nimic adevărat din lucrurile de care mă pârăsc ei, nimeni n-are dreptul să mă dea în mâinile lor. Cer să fiu judecat de Cezar.”
12 Atunci, Festus, după ce s-a chibzuit cu sfetnicii lui, a răspuns: „De cezar ai cerut să fii judecat, înaintea Cezarului te vei duce.”
13 După câteva zile, împăratul Agripa și Berenice au sosit la Cezareea, ca să ureze de bine lui Festus.
14 Fiindcă au stat acolo mai multe zile, Festus a spus împăratului cum stau lucrurile cu Pavel și a zis: „Felix a lăsat în temniță pe un om
15 împotriva căruia, când eram eu în Ierusalim, mi s-au plâns preoții cei mai de seamă și bătrânii iudeilor și i-au cerut osândirea.
16 Le-am răspuns că la romani nu este obiceiul să se dea niciun om, înainte ca cel pârât să fi fost pus față cu pârâșii lui și să fi avut putința să se apere de lucrurile de care este pârât.
17 Ei au venit deci aici și, fără întârziere, am șezut a doua zi pe scaunul meu de judecător și am poruncit să aducă pe omul acesta.
18 Pârâșii, când s-au înfățișat, nu l-au învinuit de niciunul din lucrurile rele pe care mi le închipuiam eu.
19 Aveau împotriva lui numai niște neînțelegeri cu privire la religia lor și la un oarecare Isus, care a murit și despre care Pavel spunea că este viu.
20 Fiindcă nu știam ce hotărâre să iau în neînțelegerea aceasta, l-am întrebat dacă vrea să meargă la Ierusalim și să fie judecat acolo pentru aceste lucruri.
21 Dar Pavel a cerut ca pricina lui să fie ținută ca să fie supusă hotărârii împăratului și am poruncit să fie păzit până ce-l voi trimite la Cezar.”
22 Agripa a zis lui Festus: „Aș vrea să aud și eu pe omul acela.” „Mâine”, a răspuns Festus, „îl vei auzi.”
23 A doua zi deci, Agripa și Berenice au venit cu multă fală și au intrat în locul de ascultare împreună cu căpitanii și cu oamenii cei mai de frunte ai cetății. La porunca lui Festus, Pavel a fost adus acolo.
24 Atunci, Festus a zis: „Împărate Agripa și voi toți care sunteți de față cu noi, uitați-vă la omul acesta, despre care toată mulțimea iudeilor m-a rugat în Ierusalim și aici, strigând că nu trebuie să mai trăiască.
25 Fiindcă am înțeles că n-a făcut nimic vrednic de moarte și fiindcă singur a cerut să fie judecat de Cezar, am hotărât să-l trimit.
26 Eu n-am nimic temeinic de scris domnului meu cu privire la el, de aceea l-am adus înaintea voastră, și mai ales înaintea ta, împărate Agripa, ca, după ce se va face cercetarea, să am ce scrie.
27 Căci mi se pare fără noimă să trimit pe un întemnițat, fără să arăt de ce este pârât.”
...
Predică, Faptele Apostolilor 24:27-25:27, mesaj transmis prin Robert Stoian Descarcă MP3
...
Faptele Apostolilor 24:27 Doi ani au trecut astfel; și în locul lui Felix, a venit Porcius Festus. Felix a vrut să facă pe placul iudeilor și a lăsat pe Pavel în temniță.
Faptele Apostolilor 25:1 Festus, când a venit în ținutul său, după trei zile s-a suit de la Cezareea în Ierusalim.
2 Preoții cei mai de seamă și fruntașii iudeilor i-au adus plângere împotriva lui Pavel. L-au rugat cu stăruință
3 și i-au cerut, ca un hatâr pentru ei, să trimită să-l aducă la Ierusalim. Prin aceasta îi întindeau o cursă, ca să-l omoare pe drum.
4 Festus a răspuns că Pavel este păzit în Cezareea și că el însuși are să plece în curând acolo.
5 „Deci”, a zis el, „cei mai de frunte dintre voi să se coboare împreună cu mine și, dacă este ceva vinovat în omul acesta, să-l pârască.”
6 Festus n-a zăbovit între ei decât opt sau zece zile, apoi s-a coborât la Cezareea. A doua zi, a șezut pe scaunul de judecător și a poruncit să fie adus Pavel.
7 Când a sosit Pavel, iudeii, care veniseră de la Ierusalim, l-au înconjurat și au adus împotriva lui multe și grele învinuiri, pe care nu le puteau dovedi.
8 Pavel a început să se apere și a zis: „N-am păcătuit cu nimic nici împotriva Legii iudeilor, nici împotriva Templului, nici împotriva Cezarului.”
9 Festus, care voia să capete bunăvoința iudeilor, drept răspuns a zis lui Pavel: „Vrei să te sui la Ierusalim și să fii judecat pentru aceste lucruri înaintea mea?”
10 Pavel a zis: „Eu stau înaintea scaunului de judecată al Cezarului, acolo trebuie să fiu judecat. Pe iudei nu i-am nedreptățit cu nimic, după cum știi și tu foarte bine.
11 Dacă am făcut vreo nedreptate sau vreo nelegiuire vrednică de moarte, nu mă dau în lături de la moarte, dar, dacă nu este nimic adevărat din lucrurile de care mă pârăsc ei, nimeni n-are dreptul să mă dea în mâinile lor. Cer să fiu judecat de Cezar.”
12 Atunci, Festus, după ce s-a chibzuit cu sfetnicii lui, a răspuns: „De cezar ai cerut să fii judecat, înaintea Cezarului te vei duce.”
13 După câteva zile, împăratul Agripa și Berenice au sosit la Cezareea, ca să ureze de bine lui Festus.
14 Fiindcă au stat acolo mai multe zile, Festus a spus împăratului cum stau lucrurile cu Pavel și a zis: „Felix a lăsat în temniță pe un om
15 împotriva căruia, când eram eu în Ierusalim, mi s-au plâns preoții cei mai de seamă și bătrânii iudeilor și i-au cerut osândirea.
16 Le-am răspuns că la romani nu este obiceiul să se dea niciun om, înainte ca cel pârât să fi fost pus față cu pârâșii lui și să fi avut putința să se apere de lucrurile de care este pârât.
17 Ei au venit deci aici și, fără întârziere, am șezut a doua zi pe scaunul meu de judecător și am poruncit să aducă pe omul acesta.
18 Pârâșii, când s-au înfățișat, nu l-au învinuit de niciunul din lucrurile rele pe care mi le închipuiam eu.
19 Aveau împotriva lui numai niște neînțelegeri cu privire la religia lor și la un oarecare Isus, care a murit și despre care Pavel spunea că este viu.
20 Fiindcă nu știam ce hotărâre să iau în neînțelegerea aceasta, l-am întrebat dacă vrea să meargă la Ierusalim și să fie judecat acolo pentru aceste lucruri.
21 Dar Pavel a cerut ca pricina lui să fie ținută ca să fie supusă hotărârii împăratului și am poruncit să fie păzit până ce-l voi trimite la Cezar.”
22 Agripa a zis lui Festus: „Aș vrea să aud și eu pe omul acela.” „Mâine”, a răspuns Festus, „îl vei auzi.”
23 A doua zi deci, Agripa și Berenice au venit cu multă fală și au intrat în locul de ascultare împreună cu căpitanii și cu oamenii cei mai de frunte ai cetății. La porunca lui Festus, Pavel a fost adus acolo.
24 Atunci, Festus a zis: „Împărate Agripa și voi toți care sunteți de față cu noi, uitați-vă la omul acesta, despre care toată mulțimea iudeilor m-a rugat în Ierusalim și aici, strigând că nu trebuie să mai trăiască.
25 Fiindcă am înțeles că n-a făcut nimic vrednic de moarte și fiindcă singur a cerut să fie judecat de Cezar, am hotărât să-l trimit.
26 Eu n-am nimic temeinic de scris domnului meu cu privire la el, de aceea l-am adus înaintea voastră, și mai ales înaintea ta, împărate Agripa, ca, după ce se va face cercetarea, să am ce scrie.
27 Căci mi se pare fără noimă să trimit pe un întemnițat, fără să arăt de ce este pârât.”
...
18, Duminică - ev, 2
Evanghelizare, dimineața
Predică, Luca 10:38-42, mesaj transmis prin Petrică Bunescu Descarcă MP3
...
Luca:10:38 Pe când era pe drum cu ucenicii Săi, Isus a intrat într-un sat. Și o femeie, numită Marta, L-a primit în casa ei.
39 Ea avea o soră numită Maria, care s-a așezat jos, la picioarele Domnului, și asculta cuvintele Lui.
40 Marta era împărțită cu multă slujire, a venit repede la El și I-a zis: „Doamne, nu-Ți pasă că soră-mea m-a lăsat să slujesc singură? Zi-i dar să-mi ajute.”
41 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Marto, Marto, pentru multe lucruri te îngrijorezi și te frămânți tu,
42 dar un singur lucru trebuie. Maria și-a ales partea cea bună, care nu i se va lua.”
...
Predică, Luca 10:38-42, mesaj transmis prin Petrică Bunescu Descarcă MP3
...
Luca:10:38 Pe când era pe drum cu ucenicii Săi, Isus a intrat într-un sat. Și o femeie, numită Marta, L-a primit în casa ei.
39 Ea avea o soră numită Maria, care s-a așezat jos, la picioarele Domnului, și asculta cuvintele Lui.
40 Marta era împărțită cu multă slujire, a venit repede la El și I-a zis: „Doamne, nu-Ți pasă că soră-mea m-a lăsat să slujesc singură? Zi-i dar să-mi ajute.”
41 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Marto, Marto, pentru multe lucruri te îngrijorezi și te frămânți tu,
42 dar un singur lucru trebuie. Maria și-a ales partea cea bună, care nu i se va lua.”
...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)