22, Duminică - zidire, 2

Zidire, seara Predică, Faptele Apostolilor 26:16-18, mesaj transmis prin Nelu Istrate Descarcă MP3

... Faptele Apostolilor 26:16. Dar scoala-te si stai in picioare; caci M-am aratat tie, ca sa te pun slujitor si martor atat al lucrurilor pe care le-ai vazut, cat si al lucrurilor pe care Ma vei vedea facandu-le. 17. Te-am ales din mijlocul norodului acestuia si din mijlocul Neamurilor la care te trimit, 18. ca sa le deschizi ochii, sa se intoarca de la intuneric la lumina, si de sub puterea Satanei la Dumnezeu; si sa primeasca, prin credinta in Mine, iertare de pacate si mostenirea impreuna cu cei sfintiti." ...

22, Duminică - zidire, 1

Zidire, seara Predică, Faptele Apostolilor 25:13-26:32, mesaj transmis prin Cătălin Bodeanu Descarcă MP3

... Faptele Apostolilor 25:13. Dupa cateva zile, imparatul Agripa si Berenice au sosit la Cezareea, ca sa ureze de bine lui Festus. 14. Fiindca au stat acolo mai multe zile, Festus a spus imparatului cum stau lucrurile cu Pavel; si a zis: "Felix a lasat in temnita pe un om, 15. impotriva caruia, cand eram eu in Ierusalim, mi s-au plans preotii cei mai de seama si batranii iudeilor si i-au cerut osandirea. 16. Le-am raspuns ca la romani nu este obiceiul sa se dea niciun om, inainte ca cel parat sa fi fost pus fata cu parasii lui si sa fi avut putinta sa se apere de lucrurile de care este parat. 17. Ei au venit deci aici; si, fara intarziere, am sezut a doua zi pe scaunul meu de judecator si am poruncit sa aduca pe omul acesta. 18. Parasii, cand s-au infatisat, nu l-au invinuit de niciunul din lucrurile rele pe care mi le inchipuiam eu. 19. Aveau impotriva lui numai niste neintelegeri cu privire la religia lor si la un oarecare Isus care a murit si despre care Pavel spunea ca este viu. 20. Fiindca nu stiam ce hotarare sa iau in neintelegerea aceasta, l-am intrebat daca vrea sa mearga la Ierusalim si sa fie judecat acolo pentru aceste lucruri. 21. Dar Pavel a cerut ca pricina lui sa fie tinuta ca sa fie supusa hotararii imparatului, si am poruncit sa fie pazit pana ce-l voi trimite la cezar." 22. Agripa a zis lui Festus: "As vrea sa aud si eu pe omul acela." "Maine", a raspuns Festus, "il vei auzi." 23. A doua zi deci, Agripa si Berenice au venit cu multa fala si au intrat in locul de ascultare impreuna cu capitanii si cu oamenii cei mai de frunte ai cetatii. La porunca lui Festus, Pavel a fost adus acolo. 24. Atunci Festus a zis: "Imparate Agripa si voi toti care sunteti de fata cu noi; uitati-va la omul acesta, despre care toata multimea iudeilor m-a rugat in Ierusalim si aici, strigand ca nu trebuie sa mai traiasca. 25. Fiindca am inteles ca n-a facut nimic vrednic de moarte, si fiindca singur a cerut sa fie judecat de cezar, am hotarat sa-l trimit. 26. Eu n-am nimic temeinic de scris domnului meu cu privire la el; de aceea l-am adus inaintea voastra, si mai ales inaintea ta, imparate Agripa, ca, dupa ce se va face cercetarea, sa am ce scrie. 27. Caci mi se pare fara noima sa trimit pe un intemnitat, fara sa arat de ce este parat." Faptele Apostolilor 26:1. Agripa a zis lui Pavel: "Ai voie sa te aperi!" Pavel a intins mana si a inceput sa se apere astfel: 2. "Ma socotesc fericit, imparate Agripa, ca am sa ma apar astazi inaintea ta pentru toate lucrurile de care sunt parat de iudei; 3. caci tu cunosti foarte bine toate obiceiurile si neintelegerile lor. De aceea, te rog sa ma asculti cu ingaduinta. 4. Viata mea, din cele dintai zile ale tineretii mele, este cunoscuta de toti iudeii, pentru ca am petrecut-o in Ierusalim, in mijlocul neamului meu. 5. Daca vor sa marturiseasca, ei stiu de la inceput ca am trait ca fariseu, dupa cea mai ingusta partida a religiei noastre. 6. Si acum sunt dat in judecata pentru nadejdea fagaduintei pe care a facut-o Dumnezeu parintilor nostri 7. si a carei implinire o asteapta cele douasprezece semintii ale noastre care slujesc necurmat lui Dumnezeu, zi si noapte. Pentru aceasta nadejde, imparate, sunt parat eu de iudei! 8. Ce? Vi se pare de necrezut ca Dumnezeu invie mortii? 9. Si eu, ce-i drept, credeam ca trebuie sa fac multe lucruri impotriva Numelui lui Isus din Nazaret, 10. si asa am si facut in Ierusalim. Am aruncat in temnita pe multi sfinti, caci am primit puterea aceasta de la preotii cei mai de seama; si, cand erau osanditi la moarte, imi dadeam si eu votul impotriva lor. 11. I-am pedepsit adesea in toate sinagogile si imi dadeam toata silinta ca sa-i fac sa huleasca. In pornirea mea nebuna impotriva lor, ii prigoneam pana si in cetatile straine. 12. In acest scop, m-am dus la Damasc, cu putere si invoire de la preotii cei mai de seama. 13. Pe la amiaza, imparate, pe drum, am vazut stralucind imprejurul meu si imprejurul tovarasilor mei o lumina din cer, a carei stralucire intrecea pe a soarelui. 14. Am cazut cu totii la pamant; si eu am auzit un glas care-mi zicea in limba evreiasca: "Saule, Saule, pentru ce Ma prigonesti? Iti este greu sa arunci cu piciorul inapoi in varful unui tepus." 15. "Cine esti, Doamne?", am raspuns eu. Si Domnul a zis: "Eu sunt Isus pe care-L prigonesti. 16. Dar scoala-te si stai in picioare; caci M-am aratat tie, ca sa te pun slujitor si martor atat al lucrurilor pe care le-ai vazut, cat si al lucrurilor pe care Ma vei vedea facandu-le. 17. Te-am ales din mijlocul norodului acestuia si din mijlocul Neamurilor la care te trimit, 18. ca sa le deschizi ochii, sa se intoarca de la intuneric la lumina, si de sub puterea Satanei la Dumnezeu; si sa primeasca, prin credinta in Mine, iertare de pacate si mostenirea impreuna cu cei sfintiti." 19. De aceea, imparate Agripa, n-am vrut sa ma impotrivesc vedeniei ceresti. 20. Ci am propovaduit intai celor din Damasc, apoi in Ierusalim, in toata Iudeea si la Neamuri, sa se pocaiasca si sa se intoarca la Dumnezeu si sa faca fapte vrednice de pocainta lor. 21. Iata de ce au pus iudeii mana pe mine in Templu si au cautat sa ma omoare. 22. Dar, multumita ajutorului lui Dumnezeu, am ramas in viata pana in ziua aceasta; si am marturisit inaintea celor mici si celor mari, fara sa ma departez cu nimic de la ce au spus Prorocii si Moise ca are sa se intample; 23. si anume, ca Hristosul trebuie sa patimeasca si ca, dupa ce va fi Cel dintai din invierea mortilor, va vesti lumina norodului si Neamurilor." 24. Pe cand vorbea el astfel ca sa se apere, Festus a zis cu glas tare: "Pavele, esti nebun! Invatatura ta cea multa te face sa dai in nebunie." 25. "Nu sunt nebun, preaalesule Festus", a raspuns Pavel, "dimpotriva, rostesc cuvinte adevarate si chibzuite. 26. Imparatul stie aceste lucruri si de aceea ii vorbesc cu indrazneala; caci sunt incredintat ca nu-i este nimic necunoscut din ele, fiindca nu s-au petrecut intr-un colt! 27. Crezi tu in Proroci, imparate Agripa?… Stiu ca crezi." 28. Si Agripa a zis lui Pavel: "Curand mai vrei tu sa ma indupleci sa ma fac crestin!" 29. "Fie curand, fie tarziu", a raspuns Pavel, "sa dea Dumnezeu ca nu numai tu, ci toti cei ce ma asculta astazi sa fiti asa cum sunt eu, afara de lanturile acestea." 30. Imparatul, dregatorul, Berenice si toti cei ce sedeau impreuna cu ei s-au sculat. 31. Si cand au plecat, ziceau unii catre altii: "Omul acesta n-a facut nimic vrednic de moarte sau de inchisoare." 32. Si Agripa a zis lui Festus: "Omului acestuia i s-ar fi putut da drumul, daca n-ar fi cerut sa fie judecat de cezar." ...

22, Duminică - ev

Evanghelizare, dimineața Predică, Matei 18:21-35, mesaj transmis prin Emi Zărnescu Descarcă MP3

... Matei 18:21. Atunci Petru s-a apropiat de El si I-a zis: "Doamne, de cate ori sa iert pe fratele meu cand va pacatui impotriva mea? Pana la sapte ori?" 22. Isus i-a zis: "Eu nu-ti zic pana la sapte ori, ci pana la saptezeci de ori cate sapte. 23. De aceea, Imparatia cerurilor se aseamana cu un imparat care a vrut sa se socoteasca cu robii sai. 24. A inceput sa faca socoteala si i-au adus pe unul care ii datora zece mii de galbeni. 25. Fiindca el n-avea cu ce plati, stapanul lui a poruncit sa-l vanda pe el, pe nevasta lui, pe copiii lui si tot ce avea, si sa se plateasca datoria. 26. Robul s-a aruncat la pamant, i s-a inchinat si a zis: "Doamne, mai ingaduie-ma, si-ti voi plati tot." 27. Stapanul robului aceluia, facandu-i-se mila de el, i-a dat drumul si i-a iertat datoria. 28. Robul acela, cand a iesit afara, a intalnit pe unul din tovarasii lui de slujba care-i era dator o suta de lei. A pus mana pe el si-l strangea de gat, zicand: "Plateste-mi ce-mi esti dator." 29. Tovarasul lui s-a aruncat la pamant, il ruga si zicea: "Mai ingaduie-ma, si-ti voi plati." 30. Dar el n-a vrut, ci s-a dus si l-a aruncat in temnita, pana va plati datoria. 31. Cand au vazut tovarasii lui cele intamplate, s-au intristat foarte mult si s-au dus de au spus stapanului lor toate cele petrecute. 32. Atunci stapanul a chemat la el pe robul acesta si i-a zis: "Rob viclean! Eu ti-am iertat toata datoria, fiindca m-ai rugat. 33. Oare nu se cadea sa ai si tu mila de tovarasul tau cum am avut eu mila de tine?" 34. Si stapanul s-a maniat si l-a dat pe mana chinuitorilor, pana va plati tot ce datora. 35. Tot asa va va face si Tatal Meu cel ceresc, daca fiecare din voi nu iarta din toata inima pe fratele sau." ...

22, Duminică - zidire

Zidire, dimineața Predică, 1 Corinteni 13:1-13, mesaj transmis prin Emi Zărnescu Descarcă MP3

... 1 Corinteni 13:1. Chiar daca as vorbi in limbi omenesti si ingeresti, si n-as avea dragoste, sunt o arama sunatoare sau un chimval zanganitor. 2. Si chiar daca as avea darul prorociei si as cunoaste toate tainele si toata stiinta; chiar daca as avea toata credinta, asa incat sa mut si muntii, si n-as avea dragoste, nu sunt nimic. 3. Si chiar daca mi-as imparti toata averea pentru hrana saracilor, chiar daca mi-as da trupul sa fie ars, si n-as avea dragoste, nu-mi foloseste la nimic. 4. Dragostea este indelung rabdatoare, este plina de bunatate; dragostea nu pizmuieste; dragostea nu se lauda, nu se umfla de mandrie, 5. nu se poarta necuviincios, nu cauta folosul sau, nu se manie, nu se gandeste la rau, 6. nu se bucura de nelegiuire, ci se bucura de adevar, 7. acopera totul, crede totul, nadajduieste totul, sufera totul. 8. Dragostea nu va pieri niciodata. Prorociile se vor sfarsi; limbile vor inceta; cunostinta va avea sfarsit. 9. Caci cunoastem in parte si prorocim in parte; 10. dar, cand va veni ce este desavarsit, acest "in parte" se va sfarsi. 11. Cand eram copil, vorbeam ca un copil, simteam ca un copil, gandeam ca un copil; cand m-am facut om mare, am lepadat ce era copilaresc. 12. Acum, vedem ca intr-o oglinda, in chip intunecos; dar atunci, vom vedea fata in fata. Acum, cunosc in parte; dar atunci, voi cunoaste deplin, asa cum am fost si eu cunoscut pe deplin. 13. Acum, dar, raman acestea trei: credinta, nadejdea si dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea. ...